Viata a pornit in viitor, totul sa uitat totul sa pierdut ce a fost va fi descoperit in alta viata, un suflet bătrân sa renăscut în tr-un copil, noul prunc creste și anii trec, eu copil chiar cuminte și ordonat va avea un viitor la îndemână, toți zic ca va avea un succes exact ca mama sa.
Anii trec iar copilul creste, o familie mai unita ca aceasta nu este, un copil si doi parinti iubitori. Intre ei nu exista minciuni ocolișuri sau dezastre.
Ani au trecut rapid si nu am apucat sa fac nimic cu el. Și mi-am promis. Ei bine daca nu il voi încinera eu, nu o va face nimeni!
Tatăl proaspat decedat, o mama suferind si bocind pe mormantul acestuia, si un fiu....un fiu destept cuminte si la locul sau...
Ce să-ți mai spun tată, nu voi boci pe nici un mormânt înafara de al meu daca voi gasi acel lucru pentru care coi vrea sa traiesc, nu ma deranjeaza că te-ai dus, totusi ești cam tânăr, sa te duci la 40 de ani ...
Mai rămâi tu mamă dragă, până viata se va plictisi si de tine iar domnul te va lua lângă el.
Proaspăt angajat după o facultate renumita din orașul meu, colegii mă "adora" am prietenii dar si relații....o ye si inca cate, doar in ultimii ani au fost vreo 20 de fete, in ultimii ani ma refer de la varsta de 6 ani pana la 26, am fost un copil tare amuzat de ele, m-am plictisit de toate....mai puțin de ea, nu o voi uita și daca s-ar întoarce...nu Iași mai da drumul pana voi murii. O fata foarte simpatica, amuzanta, glumeață, era frumoasa si dezordonata, îi placea mult arta și o si crea, i-am admirat ultimile 3 opere din ultimii 3 ani, prima fiind din sârmă groasa, nu mi-am putut da seama ce era, avea 4 picioare si cred doua coarne, din cea ce a lansat ea in ziare spune ca e un elefant, nu toate artele sunt pentru mintea mea, cea de a doua a fost tot din sârmă uriașă dar colorata, opera nu avea o forma tocmai dubioasa sau normala, era un nucleu gigant, cea de a treia a fost o un avion din sârmă cu scânduri de lemn, nui asa, stiu e o fata foarte inspirata.
Parul negru uneori scurt alegeri lung, ochelarii negri si ochii căprui, Andreea era o domnisoara putin sărită de pe fix .....dar am iubito enorm.
Gandul imi e la ea defiecare data când o alta fata incearca sa se dea la mine, imi aminteste de prima noastra seara, tocmai ce am iesit din tr-un cafebar, am fost sa caut unul dintre cei mai buni 3 prieteni ai tatălui meu să-l anunt despre marea sa afacere, ieșisem din birt și o zăresc pe ea, o roche de vara subtire si creponata cu valuri de material, mânecile scurte si un decolteu mare în piept, suntem in februarie totuși e frig, m-am apropiat sa vorbesc cu ea, tatal ei a dato afara din casa, nu acceptă să-și vada fica asa, ea tocmai ce se apuca de pictat spunea, îmbrăcămintea o inspira si in casa se imbraca cum doreste, mi-am dat imediat sacoul jos si am acoperito, am urcat în tr-o trăsura si am duso in apartamentul meu, am duso in sufragerie si am acoperito cu o plapuma pe canapea, i-am oferit un ceai de fructe si am inceput sa vorbesc cu ea, îi era putin teama de mine dar si ea ma cunoaste ca fiind un om de afaceri, am stat ore in sir de vorba si chiar mia placut, asa am realizat ca simt iubirea cu adevarat, ce pot zice toți pleaca pana la urma.
Doi ani mai tarziu a plecat in africa cu familia ei pentru niste opere de arte in colectie.
Evident ea trebuia sa gaseasca peisajul fizic perfect.
De atunci nu am mai putut da de ea si nici o scrisoare nu am primit cu toate că i-am trimis zeci de scrisori.
Mai târziu apoi am încheiat si facultatea, colegii din clasa imi erau prieteni, mama imi spunea sa fiu si eu ca altii, sa incerc sa ma distrez dar nu o pot face, Andreea a fost singura catre ma facut sa rad asa vreodata, nu zic ca sufar fin dragoste dar persoanele din jurul meu sunt banale rau.
Am încercat sa intru în zeci de grupuri si de anturaje doar asa ca sa vad cum e sa fi om, mereu mi-am creat propriul anturaj de unul singur, dar viata e asa naturala, vreau sa cunosc si alte lucruri.
