Lunile au trecut, defapt anul a trecut, suntem în luna februarie, mama mea e foarte fericită și ada cu mine, sa impacat cu gandul ca sar putea da nu am nevasta "prea curând" sau copii. Acea colega ma ocoleste pana si pe holurile din firmă. Dar nu a zis nimic nimănui, ori cum cred ca o va face degeaba. Dar simt ca nu sunt ok cum sunt. Acum 6 luni am încercat să-mi iau viata ca de ce nu? Mis sătul de ea, m-am aruncat de pe un bloc dar am cazut în tr-un copac si am aterizat pe o masina, aceasta mia atenuat căderea dar miam luxat un picior si o mână.
I-ar am primit concediu de la lucru si toata ordinea din capul meu sa plictisit si ea si a dispărut. Încep sa fiu dezordonat si sămi bag picioarele în toate. Mă plictisesc aici. Vreau sa simt iar fericirea ce o simțeam cu ea....dar toate se duc^^
Mi-am luat un tricou si niste pantaloni pe mine si am iesit ca in ori ce zic mai nou pe afara, m-am mutat in zona unui câmp, lângă acesta este un pod drăguț cum îl văd eu. Zilnic aproape merg ori sub pod ori pe acesta și zăbovesc de plictiseala. In tr-o seara pe la ora 6 cum stateam eu pe pod am vrut să ma întorc si am simtit ca imi sare sufletul prin propriile palme. Am văzut în gol, am văzut in cap si cumva mi-am rupt si oasele. Yess.
Până să conștientizez ce se întâmpla trec câteva minute, o liniște se lasa si doar bătăile vântului se mai aude. Imi simt sângele curgând pe frunte, vad culoarea gri si rosu în ochi, ciudată stare dar plăcută.
Îmi văd mâna...mâna mea. E plina si ea de sânge presupun ca de pe fruntea mea...
Dupa cateva zeci de minute reusesc cumva sa ma misc pe spate privind intre partea dreaptă și cer. Pot vedea câmpul cu atentie, fabrica și câțiva copaci din spatele acesteia.
Văd lumini albe și albastre pâlpâind, un om brusc ma scutura și imi vorbeste panicat cu "Domnule" a fost ultimul cuvânt care l-am mai auzit inainte sa incerc sa răsuflu expirând ne putând zice un cuvânt. Sunetele de ambulanță devin mai puternice și pași se aud spre mine. Totul e gri si blurat, imi închid ochii zâmbind în colțul gurii și ini zic la revedere.
†
