Omul:
Oare cum mai este omul
Cu un gand in al sau piept
Dar cu toate, e cuvantul
Care ne ghideaza drept.
Omul sta si se inchina
Idolilor de cosmar
Acum stau si iar suspina
Langa Moartea fara dar.
Moartea sta si ne asteapta
In umbra portilor de aur
Si cuvantul cu napasta
Isi spune vorbele de graur
Omul sta cu ea in gand
Toata viata cat traieste
Mai tot timpul, chiar mergand
Vine iar fara de veste.
