Capitolul 1

741 44 7
                                    

   Rhage scanează cu plictiseală încăperea în care se află fiind atent la tot ce se întâmplă în jurul lui. Totul i se pare în regulă așa că își aprinse o țigară, dar imediat reveni pe poziții când simți un miros puternic de sânge proaspăt. Aruncă țigara dintre buze stingând-o cu talpa bocancului apoi se lăsă ghidat de miros până când ajunse în altă cameră unde găsi două corpuri fără viață întinse pe podeaua rece.
Unde dracu e? Se întrebă când analiză și acestă încăpere în căutarea vampirului care e vinovat de acest măcel. Se auzi pași în spatele lui și în câteva momente era pus la pământ de o fată ce nu avea mai mult de 19 ani ce avea fața acoperită de sânge. Rhage nu se lăsă impresionat de sălbăticia vampiriței și puse mâna pe țepușa din lemn de la curea și în câteva secunde o înfipțe în inima fetei fără prea mult efort. Aceasta țipă de durere și căzu lată la pământ într-o baltă de sânge. Rhage se ridică de pe podea și își scutură hainele negre de praf privind fără milă spre victima sa. Nu îi părea nicidecum rău că o ucise fata era proaspăt transformată și nu băuse sânge de la un regal după ce se trezise acest lucru transformând-o într-un vampir sălbatic. Vampirii sălbatici nu pot trăi printre oameni și nici nu își pot controla setea care poate pune în pericol secretul vampirilor. Rhage era un regal cel de al treilea copil al regelui și reginei vampirilor, dar luase acum mult timp decizia să părăsească acea lume. Traiul la palat și regulile pe care era supus să le respecte acolo l-au făcut să-și dorească o eternitate departe de tot ce însemna viața la palat. Acesta puse trupul vampiriței și al victimelor unul peste altul și le dă foc imediat, nu trebuia să lase urme. După ce termină părăsi casa în care se întâmplă tot măcelul se urcă în mașină și porni în viteză din loc.

***
   — Haide, Eva, mi-ai promis că vii cu mine! Țipă supărată roșcata spre prietena ei ce nu voia să lase cărțiile de o parte nici în seara asta.

   — Țin să te corectez, am spus că poate vin nu că vin sigur. Spuse fata fără să își ridice privire din carte acest ducând-o la disperare pe roșcată.

   — E ziua mea și ca o prietenă adevărată ce ești ai datoria să vii cu mine în club fie că vrei fie că nu. Spuse fata și trase cartea din mâna Evei arucând-o undeva prin cameră.

   — Cine a spus asta? Întrebă Eva ridicându-și cartea de pe podea în timp ce o privi nervos pe prietena ei.

   — Legea nescrisă a celor mai bune prietene, scumpo. Așa că mișcă-ți fundul ăla sexy și îmbracă-te odată, plecăm în jumătate de oră.

   — Te urăsc, Lizzie. Spuse oftând.

   — Și eu te iubesc! Răspunse Lizzie și ieși din cameră râzând.

   Eva oftă supărată și privi sceptic spre pat unde se afla un set de lenjerie intimă albă și o rochie decoltată și scurtă tot de aceeași culoare ce le primise drept cadou de la Lizzie. Nu îi plăcea această situație, ura să meargă prin cluburi pline de fel și fel de oameni ciudați înloc să citească un roman bun. Dacă nu era ziua prietenei sale nu mai stătea să se contrazică pe acest subiect cu ea și refuza fără să mai zică ceva. Se îmbrăcă cu lenjeria intimă și trase rochia pe ea apoi la insistențele lui Lizzie care reveni în camera aplică pe buze un ruj roșu.

   — Lizzie, arăt ca o parașută. Spuse privindu-și reflexia în oglindă.

   — Nu arăți ca o parașută, ești incredibilă și fii sigură că în seara vei atrage multe priviri din partea bărbaților.

   — Nu îmi doresc acest lucru. Răspunse sec.

   — Atunci îți dorești să mori virgină cu nasul în cărți. Serios acum, ai douăzeci de ani Eva și nici măcar nu te-ai mozolit cu unul! Protestă Lizzie.

Iubind întunericulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum