Cora / H.S.

/VIII/

Melodia:
-Little White Lies-One Direction (melodia asta chiar se potriveşte întregii cărți.)

Am deschis ochii din cauza luminii care se strecura prin crăpăturile jaluzelelor. Am ridicat pătura şi când m-am dat jos am simțit o bucată de material fin. Era tricoul lui Harry. L-am ridicat şi l-am pus pe mine. Am mers să-l caut pe Harry şi l-am găsit în bucătărie, stând cu spatele la mine, încălzind ceva la microunde. Am mers spre el şi l-am îmbrățişat pe la spate. Şi-a pus mâinile peste ale mele şi s-a legănat uşor.

-Bună dimineața! spune şi se întoarce spre mine, sărutându-mă pe frunte.

-'Neața! spun şi mă cuibăresc la pieptul lui.

-Văd că ai găsit tricoul, râde. Se întoarce şi scoate punga de cereale din dulap şi pune în castron, peste laptele fierbinte.

-Da. Nu era mult de căutat, zâmbesc şi mă aşez lângă el la masă, luând lingura şi gustând din cereale.

-Am o surpriză pentru tine, zâmbeşte, punând lingura de o parte. Diseară mergem la concert, se ridică şi îşi pune castronul în chiuvetă, punând apă peste.

-Al cui concert? spun şi îl urmăresc cum ia buretele şi începe să spele castronul.

-Al unui prieten. Sigur o să-ți placă, spune şi se aşează lângă mine, mângâindu-mi obrazul.

-Până termini tu cerealele, ma suc să fac un duş, spune şi mă sărută pe buze, frământându-şi buzele cu ale mele.

A plecat în direcția băii şi am rămas să îmi termin cerealele. Am spălat castronul, apoi m-am aşezat pe canapea, aşteptându-l pe Harry.
Am văzut uşa deschisa a balconului, aşa că am ieşit. Era un balcon imens cu o masută şi trei scaune moderne aşezate în jur. Mi-am ținut mâinile de balustradă şi am privit în jos. Culoarea proeminenta e taxi-urilor se deosebea de celelalte maşini, iar pomii acoperau o mare parte din trotuar, trecătorii abia vazându-se. M-am îndepărtat uşor, ca un copil mic care are frică de înălțimi. M-am întors în sufragerie, unde era mult mai în siguranță pentru mine.

Atenția mi-a fost captată de un obiect strălucitor aşezat pe un raft. Razele soarelui se reflectau în el şi îl făceau să strălucească. Am mers mai aproape,observându-mi brățara cu 'My Angel'. Un suspin mi-a scăpat printre buze când am văzut-o şi am luat-o în mână uitându-mă mai bine la ea. Brățara asta a fost foarte specială pentru mine.

-Cora?am auzit un glas din spate şi am tresărit când m-am întors şi l-am văzut pe Harry care avea înfăşurat un prosop la nivelul şoldurilor.

-Scuze, am mormăit. Brățara mi-a captat atenția, spun şi îl pun înapoi la locul lui, ruşinată.

-E în regulă. Oricum, nici nu e al meu. L-am găsit în pădure, spune şi se apropie de mine, ridicându-mi bărbia, iar cu cealaltă ținându-se de prosop. -Mă schimb şi vin imediat, spune şi îmi ia fața în palme, apoi plecând în cameră.
M-am aşezat pe canapea, uitându-mă în gol.

-Gata! spune Harry şi iese din dormitor îmbrăcat în pantalonii lui negrii şi un tricou alb. Haide să mergem, spune şi ia cheile maşinii.

-Harry, există o mică problemă, zâmbesc şi el se opreste în dreptul uşii. -Sunt îmbrăcată doar într-un tricou, spun şi îi văd expresia lui Harry de "Scuze". Am chicotit şi l-am urmat în cameră. A scos un alt tricou şi o pereche de blugi negrii. I-am îmbrăcat rapid şi blugii îmi erau prea mari, iar tricoul la fel. Mi-am tras blugii până sus şi mi-am băgat tricoul în pantaloni.

-Să mergem, a spus Harry şi şi-a pus mâna pe spatele meu, îndrumându-mă afară.

Coborâm scările şi Harry îşi pune mâinile în fața camerelor care erau peste tot. La naiba, luminile astea mai aveau putin şi ne orbeau. Mi-a deschis uşa la maşina şi a trecut prin fața ei, Harry aşezându-se lângă mine.

-Prea insistenți, nu? râde şi bagă cheile în contact.

-Da, spun şi mă întorc spre fotografii care se chinuiau să ajungă la nivelul geamurilor SUV-ului lui Harry. Mai departe, stătea cu gluga pe cap un bărbat solid, îmbrăcat mai sărăcăcios. Atunci când s-a uitat în direcția mea, gluga îi acoperea fața. Singurul meu avantaj erau geamurile negre ale lui Harry.

Ne-am deplasat, iar după 15 minute de trafic îngrozitor am ajuns în fața casei mele.

-Te aştept în maşină, spune şi se apleacă, sărutându-mă.

-Vin cât de repede pot, spun şi mă dau rapid jos din maşină şi intru în casă, urcând direct la etaj, spre camera mea. Am aranjat hainele lui Harry pe pat şi am luat un tricou alb si nişte blugi albaştrii cu nişte teneşi simplii.

-Gata! spun închizând uşa în urma mea. -Unde mergem? spun şi îi zâmbesc, aşteptându-i răspunsul.

-La studio, vreau să ți-i prezint pe restul băieților, spune şi apasă accelerația.

Am coborât amândoi din maşină şi mi-am împleticit degetele cu ale lui Harry, intrând în studio.
Harry a salutat câteva persoane, până să ajungem la o uşă mai mare de lemn masiv. Mi-o deschide şi înauntru era o masă pe care erau puse nişte pahare.

-Niall, Liam, Zay,Louis, ea e Cora. Aşa cum v-am spus, ea e iubita mea, zâmbeşte şi simțeam cum m-am înroşit.

-Eşti sigur că nu e o roşie? spune Niall, remarcând că m-am înroşit. Am început să râdem toți.

-Dacă ar fi o roşie, sigur a-i mânca-o, spune Liam şi se ridică, apropiindu-se. -Scuze, ăsta e felul lui de a spune 'Încântați de cunoştiință', spune şi mă ia în brațe.

-E în regulă, zâmbesc. Mă bucur că însfârşit v-am cunoscut, spun şi îi îmbrățişez pe toți, apoi aşezându-ne pe canapea.
Am văzut uşa dechizându-se şi l-am vazut pe Paul. De la discuțiile pe care le purtam cu Niall despre mâncare şi care îmi aduceau un zâmbet, fața mi-a căzut când am văzut silueta omului pe care deja îl ştiam.

-Cora, el e Paul, manager-ul nostru, spune Harry entuziasmat şi mă ridic greu de pe canapea, ca şi cum as avea pietre lipite de picioare şi dau mâna cu el.

-Îmi pare bine de cunoştiință, zâmbeşte fals şi îi urmez exemplul.

-Şi mie, de a doua cunoştiință, adaugă subcoştientul meu. De fapt, nu-mi face plăcere când ştiu că trebuie să îi mint pe băieți, mai ales pe Harry.

Ne-am aşezat toți şi am început să vorbim de diferite subiecte, iar din când în când beam din paharele noastre. Mai târziu a venit şi pizza, care avea un gust incredibil.

***
-Ce seară epuizantă, spune Harry şi se aruncă pe pat, lângă mine.

-Într-adevăr spun şi mă cuibăresc la pieptul lui.

-Noapte-bună, iubito! spune şi îmi lasă un sărut pe buze.

-Noapte-bună! şoptesc şi îmi închid ochii.

Am auzit un sunet enervant. Era soneria telefonului lui Harry. Am ținut ochii între-deschişi şi m-am uitat la ceas. Ora 3:00. Harry a ridicat telefonul care te orbea la început din cauza luminiozitații, dar am reuşit să îmi dau seama al cui nume scria pe ecran .

' April '.

Nu m-am mişcat şi nici nu am scos vreun sunet. Vreau să aud ce mai are roşcata aia de spus.

Uuuu.
Scuze că nu am postat, dar m-am certat cu fostul bif şi mna, a fost mai greu. Dar oricum, îi mulțumesc Ancăi pentru susținere.

-Vote.

-Ce credeți că voia să spună April?