E luni din nou. De ce nu îl pot vedea mai des pe Max? De ce numai luni? De ce? Sunt o toantă. Nu i-am cerut încă numărul de telefon.
"Arabella." Îl aud pe Max în spatele meu.
"Max mă...mă bucur să te văd." Mă apropii de el,zâmbindu-i.
El zâmbește timid, gropițele accentuate din obraji făcându-l adorabil. Mai adorabil decât este deja.
"Max...nu vreau să ne întâlnim doar luni. Îmi dai numărul de telefon? Aș vrea să ne vedem mai des." Îi spun.
"Nu putem,Bella." Îmi place Bella.
"De ce nu?"
"Nu pot să îți spun. E pentru binele tău."
Îmi strâng pumnii.
"De ce mereu spui că e pentru binele meu? De unde știi că e pentru binele meu? Mă eviți cumva?" M-ar durea să știu că da.
"Nu te evit. Vreau să fii în siguranță."
"Max. Ce se întâmplă?"
El lasă capul în jos.
"Bine, nu vrei să-mi spui.Măcar dă-mi numărul tău de telefon." Spun.
Mi-l dă iar eu mă mai calmez puțin. Credeam că are doar scuze ca să nu se întâlnească cu mine.
"Uite, mâine, după școală, mă suni. Ne vom întâlni undeva." Spune, apropiindu-se.
"Foarte bine." Îi zâmbesc.
//
Păreri?
CITEȘTI
Arabella √
Conto"Pentru că fericirea ei conta mai mult pentru el decât propria lui fericire." #4 în Proză Scurtă [25.04.2015] Cover by @blowmind. All rights reserved @Cristall_Horan.
