Acum 3 ani
Emilio
M-am mutat în cartierul ăsta acum o lună. Dă-l dracu. Job-ul lui Carlos m-a adus aici, bag ceva în munca lui. Toți îl laudă doar pentru că nu știu ce jeg de om este el acasă. Acum doar dacă încearcă să pună mâna pe mine sau mama, îl nenorocesc.
Mă plimb prin cartier. E vreo 10 noaptea și îmi bag piciorul în tot. S-au oprit din drum doi tipi și au înaintat spre mine, presimțeam că nu-i a bună. Noroc că nu-s vreun laș pentru a fugii cu coada între picioare. Au ajuns în fața în față cu mine
X: Chi sei e cosa ci fai qui?
A spus primul.
Italiană. Nu înțelegeam prea multe din ce zicea.
E: ¡Habla rumano, perro!
I-am spus.
Nici unul nu cred că a înțeles. Altfel se atacau la mica porecla pe care i-am pus-o italianului . Al doilea era tăcut. Dar era făcut. Aștepta, și nu știam ce, cel mai probabil momentul oportun penru a-mi freca una peste gura mea spurcată. Până la urmă AL doilea a deschis gura.
Y: Ce umbli pe aici? Nu cred că ne cunoaștem.
Fața lui spunea cât de fericit era să vorbească cu mine. A continuat cu să-mi zică ca nu ne-am mai întâlnit, că niciodată n-ar uita cu o gură spurcată ca a mea.
Deci mi-a înțeles vorbele, bine de știut.
E: Locuiesc în zonă!
I-am spus cu o față foarte degajată. Niciodată nu mi-a plăcut să dau detalii despre mine, nu persoanelor în care n-am încredere.
X: Conosci Harrera?
Harrera , cine e și el oare? N-o fi oarecare dacă mă întreabă de el.
În secunda doi un glonț s-a auzit, iar italianul a ajuns la pământ.
Ce dracu! Bruta aia a încercat să fugă, de al naibii nu l-am lăsat și i-am blocat ieșirea.
H: Uite că-l va cunoaște pe Hamza Harrera, potaie!
Cât despre tine, a spus arătând spre idiotul de lângă mine. Dacă ai nevoie de prafuri caută la altcineva, nu vi să mă cauți pe mine!
Și cu asta la împușcat în picior. S-a prăbușit,fiind încă viu. De celalalt nu știu ce sa zic.
Am stat fără emoție în fața lui așa-zisul Hamza Harrera.
Erau niște gunoaie care căutau droguri, pe primul nu mi-l trebuie dar pe al doilea vreau să-l mai am la mână cu câte ceva, spune Harrera.
N-am întrebat, dar nu cred că ar fi cautat dacă n-ar fi știut că n-ai,am spus hotărât. Râde.
Esti băiat deștept. Îmi place, zice el. Sânge latin, hă? Zice total degajat. Nu-i răspund.
Auzim un țipăt de femeie. Ne întoarcem amândoi. Doi indivizi de o vârstă cu noi, poate puțin mai mari se iau de o fată . Hamza brusc devine serios și încordat. Le trage o privire soră cu moartea. Ușor, ușor cred că ne-am putea înțelege pe viitor. Mă uit și eu cu dispreț spre ei.
Îi facem praf, sau stăm aici ca niște potăi fricoase? Mă întreabă. Apoi stăm la povești, mă întreabă apoi dacă mă bag.
E: Mă bag!
Ne năpustim pe ei. Unul dintre ei a fugit cu coada între picioare. Când ne-am convins că celalalt nu se mai poate ridica ne-am cărat de acolo .
Fata era speriată, cu bluza puțin ruptă, fața îi era plânsă, ochii ei de un albastru precum marea erau roșii dar tot era destul de frumoasă. Îi dau mâna pentru a o ajuta să se ridice.
H: Cum te numești?
C: Casssanda.
Ne mulțumește frumos pentru că am scăpat-o de nenorociți.
Hamza a continuat zicând că cei doi și-au meritat-o.
E: Ai grija de tine mai mult!
Îmi oferă o privire care mă îndeamnă să înțeleg că am înțeles, mai apoi pleacă .
M-am uitat mai apoi cu scârbă la cei doi și am aprobat ceea ce a zis șatenul.
H: Acum am zis că mergem să vorbim. Nu fac asta cu oricine, ca să știi!
Îi simt sarcasmul din voce.
Am aprobat cu o mișcare a capului.
Nu i-am spus chiar toată povestea mea, doar partea cu tatăl meu si de ce-l urăsc. Restul poveștii o va afla-n timp.
Prezent
Emilio
De atunci ne păzim spatele dar nu îi lasăm pe ceilalți să creadă că ne pasă prea mult unul de altul. Hamza e fratele meu, oricând și oriunde. ¡Hermanos por la vida!
___________________________________
Chi sei e cosa ci fai qui? - Cine ești și ce faci aici?
¡Habla rumano, perro! - Vorbește română, câine/potaie!
Conosci Harrera ? - Îl cunoști pe Harrera?
¡Hermanos por la vida! - Frați pe viață!
