71 - Planul

165 17 40
                                    

Clay Pov:

Clay: Văd că îți este somn.

George: Eh poate un pic. Dar nu e nimic. Cât e ora?

Clay: Uhm. 13:36.

George: Mhm bine.

Clay: Trebuie să pleci?

George: Neh.. Pot sta cât vreau.

Clay: M. Ok. Nu îți este frig? E cam răcoare aici.

George: Doar un pic. Putem merge în castel și să mă prefac că te ajut cu pregătirile sau așa ceva.

Clay: Ar fi o idee bună. Haide. spun și îl i-au de mână. Dacă tot veni vorba să mă ajuți, am niște documente de aranjat și tu mă poți ajuta.

George: Ok!

Ne-am îndreptat spre cabinetul meu și eu m-am așezat la masa unde erau foile.

Clay: Deci. Iată aici niște foi, unele sunt respinse iar altele acceptate. Pune-le pe alea respinse deoparte și pe alea acceptate de altă parte. Bine?

George: Bine!

Cât George făcea regulă prin foile alea eu căutăm ceva în dulap.

George: Ai încercat să faci un tratat de unificare cu zânele?

Clay: Mhm. Nu a ieșit prea bine.

George: Mda văd și eu. spune și pune foaia la grămadă de foi respinse

Urmează un moment de liniște apoi George mă întreabă:

George: Dar de ce ai încercat să te unifici cu zânele? Știi că nu sunt niște creaturi prea drăguțe.

Clay: Păi ce să zic.. Dacă s-ar întâmpla ceva cu regatul și noi nu vom putea ține piept să ne vină în ajutor. Și da, chiar nu sunt drăguțe deloc.

George: Aaa. Am înțeles.

Clay: Ah iată-l. L-am găsit.

George: Ce ai găsit?

Clay: Lănțișorul tău. L-ai uitat aici când ai plecat. Știi după bal.

George: Oh mersi. spune și ridică capul de după teancul de foi

Eu mă ridic de la masă și mă apropii de el.

Clay: Lasă un pic foile și ridică-te sus.

A pus foaia pe care o avea în mână lui a venit lângă mine. Eu iau lănțișorul și-l pun la gât.

Clay: Gata!

El doar zâmbește și îmi dă în mic pupic pe obraz, apoi se așează la locul unde stătea mai devreme.

Clay: Hei eu nu ți-am spus să te duci înapoi.

El își dă ochii peste cap și vine la mine.

George: Ce vrei? spune și mă îmbrățișează

Clay: Nimic. Doar stai aici un pic. spun și îl îmbrățișez înapoi

Îl i-au de mână, apoi cu cealaltă mână îi ridic bărbia.

Clay: Ți-am spus vreodată că ai ochi frumoși?

George: Mmm.. Nu cred. De ce?

𝙳𝚘𝚊𝚛 𝙽𝚘𝚒 𝙳𝚘𝚒 | 𝙳𝚗𝚏Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum