5. Max? Max.

6 1 0
                                    

Acolo era, era ea. Mătușa mea, ca să înțelegeți și voi, este cea mai enervantă ființă de pe planetă.

-Ce cauți aici? i-am spus pe un ton cât de drăguț se poate.

-Stai liniștită drăguță, am venit doar să iau ceva pentru mama ta, plec acum.

Și...a plecat. Molfăind gumă, ca de obicei. Normal, a uitat ceva și bineînțeles că a trebuit să o mai suport câteva minute. Matt îmi pune mâna pe umăr și îmi spune:

-Hei, ce faci? Am...am crezut ca te intorci aseară, de asta am venit de atunci, să nu stai singură.

-Ai fost aici aseară?! Spusese-i ca te intorci azi așa că, am fost puțin plecată...

Apoi întorc privirea și îl văd pe Max venind cărându-mi puloverul în mână.

-Hei, uituco! Poftim, spune și mi-l aruncă.

-Mersi, spun eu oarecum jenată așteptând să plece. Ne vedem mai târziu, te sun eu, iar după această replică a plecat.

Matt m-a întrebat cine era tipul iar eu i-am zis că este un prieten apropiat fără să intru în altfel de detalii.

"Ne vedem într-o oră la mall, ia-l si pe Matt.", prietena mea cea bună Mel s-a trezit să îmi trimită un mesaj. I-am spus lui Matt să se pregătească cât timp făceam și eu același lucru.

Odată ajunși acolo, ne-am întâlnit cu Mel și cu Will surprinzător, are să-mi facă niște mărturii mai încolo, ne-am dus către o pizzerie. Ne așezăm la o masă și încep eu:

- Și...voi doi? Matt surâde. Nu-i cunoștea prea bine, dar i se părea extrem de amuzant.

-Noi doi...nimic. Doar îmi oferă părinții lui un loc în care să stau și acum...trebuie să îl car peste tot după mine, zicea ea râzând. Voi doi? întreabă ea pentru a se putea revanșa.

-Noi doi...nimic, răspunde Matt iar eu mă uit surprinsă la el deoarece mi-a luat-o înainte.

-Da are dreptate, noi nimic. Știți, îmi pare foarte rău dar ar cam trebui să plec, spun eu cu mâna pe telefon. Trebuie să mă duc la Max, doar el s-a purtat atât de frumos zilele astea cu mine.

-Păi bine Cenușăreaso du-te! spune Mel având un zâmbet diabolic.

Apoi îmi iau la revedere și de la Will și Matt.

-Hei Max, strig eu din toate puterile când intru pe ușa casei lui.

-Prezent aici, spune el amuzat că de data asta am anunțat că am intrat.

-Ce faci? Chiar voiam să vorbim despre ce s-a întâmplat zilele astea,spun eu foarte serioasă.

-Ah, păi în cazul ăsta, sunt ochi și urechi, spune el luând peste picior situația.

-Aș prefera mai degrabă să fii gură, pentru că vreau să vorbești tu.

-Păi sincer cred că ar trebui să ne împăcăm după cum observi ne înțelegem bine din nou și te simt ca vechea Katelyn, tu cum ești în legătură cu asta?

-Știi, defapt, ai totală dreptate, spun eu foarte hotărâtă gândindu-mă la faptul că apariția lui Matt avea dă îmi strice toate treburile și nu puteam lăsa așa ceva să se întâmple.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 14, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Ea și EiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum