Dacă-mi plac anotimpurile reci
Înseamnă că am inima de piatră?
Dacă încep să mă vindec că ai plecat
Înseamnă că nu te-am iubit niciodată?
Toamna, măiastra frunzelor și a uscăciunii
Imbratiseză-mă, căci dorul e fierbinte
Și mă simt mohorâtă ca și tine
Și încă sper că toată durerea va dura doar trei luni.
Ți-ai ales plecarea la timpul potrivit,
Căci mă simt, rece, tristă și rănile-mi sângerează
Așa cum sângerează toamna peste toată verdeața,
Așa cum pregătește natura, să o învăluie iarna mea dragă.
Poate că tr vreau înapoi sau mai bine nu
Cum m-ai făcut să mă simt a fost amarnic
Trei toamne și trei ierni au trecut peste inima mea
Și încă mai las să treacă, poate totul va dispărea.
Te înstrăinezi, așa cum vara s-a înstrăinat de soare
Dar nu vrei să lasi loc pentru ceva nou
Nu vrei să mai fim sau să ne iubim
Ia-mă în brațe toamnă și lasă-mă tristă.
