OUIJA

Part VII

In timp ce faceau turul oraselului, Jennifer îi explică lui Alex câte ceva despre fiecare dintre ei după care si el se prezentă .
Alex era un băiat care își pierduse părinții într-un incediu pe când avea doar cinci ani . Clădirea luase foc când cineva a lăsat gazul pornit, iar după mai multe ore cineva a facut o scanteie ceea ce a provocat dezastrul . El a reușit sa scape , însa parintii lui au murit când acestia încercau sa se salveze . Ei au luat-o pe o scurtatura însa cand au ajuns la iesire ușa a fost blocată asa ca au ars de vii. Ceea ce nu stia lumea despre Alex era faptul ca el era un medium; prezicea lucruri care in scurt timp se petreceau. El mereu îi avertiza pe prietenii lui să nu faca unele lucruri pentru că se vor intampla lucruri oribile, însa acestia nu il ascultau facandu-l un nebun cu probleme mintale . Acestia au inceput sa il faca un ciudat dupa ce ei au observat că ceea ce a zis s-a intamplat asa ca Alex nu a mai zis la nimeni despre ceea ce vede el uneori.
- Hey , e deja seară . Nu vreti sa va ajut sa va cazati la un Motel? Stiu unul care e chiar comfortabil si cred ca vă va plăcea la nebunie , le zise Alex .
- Ar fi super ! E departe de aici?spuse Jennifer.
- Nu , și in plus e si aproape de apartamentul meu . V-aș fi invitat la mine doar că.. nu prea am loc pentru toți.. Însă , as putea sta cu voi pana va mai acomodati .
Cei cinci au mers catre un Motel de două stele . Lângă cladire se afla un SuperMarket, iar vizavi apartamentul lui Alex . Când au ajuns in receptie, șeful a constatat că mai este disponibilă doar o singură camera, dar care era încăpatoare si potrivita pentru ei. Acestia puse cate un ban de la fiecare formand suma cerută . Dupa ce , cei de la receptie le înmână cheia , aceștia le mai spuse ca nu s-a folosit de foarte multi ani camera, asa că sa nu se sperie in caz că mai vedeau cate o panza de paianjen. Camera lor era așezată la ultimul etaj, cu numărul de 666. Când au ajuns, au mers pe un hol lung până au ajuns in dreptul apartamentului. Chiar daca parea straniu etajul, trebuiau sa doarma acolo pentru că era deja tarziu si nu mai aveau timp sa caute alt Motel. Când au intrat in apartament, o briză de aer rece trecură pe lângă ei. Brusc , temperatura camerei devenii mult mai rece decât în hol ceea ce era ciudat. În apartament se aflau doua paturi învăluite în cearceafuri albe și o măsuță de lemn plină cu praf.
- Mă intreb daca asa arata toate apartamentele de aici , spuse Daniel râzând.
- Doar eu am o presimțire ciudată? intrebase Jennifer cu o privire confuză.
Alex a stat cateva momente privind în gol văzând ca în noaptea aceea se va întâmpla ceva. Îl vedea pe Daniel. Vedea un hol lung, un termometru ce arăta sub zero grade, vedea..
- Alex ! Heii , pământu catre Alex ! s-a adresant Abby râzând făcându-i cu mana.
- Oh , scuze, eram doar.. pe gânduri , atata tot. Deja e târziu.. Cred că plec și eu . Daca e ceva, ma sunati da?
- Ok , Noapte Buna ! le raspunse ei in cor.
- Să vă fie clar , eu iau patul din dreapta ! spuse Abby.
- Nici vorba ! Al tau e mult prea comod , deci nu e corect, ii se adresa Daniel incruntat.
Josh si Jennifer ii priveau plictisiti dupa care ii intrerupse :
- Intr-un pat dorm eu cu Abby, iar in celalalt Josh cu Daniel si gata.
Cei doi se încruntară dupa care se pregatise fiecare de culcare. Era în jur de ora douasprezece noaptea, dar nici unul dintre ei nu dormea. Dintr-o dată se făcu brusc rece in cameră..
- Daniel , de ce ai lasat geamul deschis? Acum e frig de bocnă aici.. spuse Abby nervoasă.
- Nici macar nu era deschis cand am venit, ce tot vorbesti?!
- Pai Josh si Jennifer nu au umblat cu geamurile, deci tu esti singurul care putea face asta !
- In primul rand, geamurile sunt inchise, iar eu nu am umblat la ele.
- Doamne, nu poate dormii omul de voi.. Merg la receptie sa vad de calorifere si gata... Cu aceste spuse, Josh se ridica din pat si ii făcu semn lui Daniel sa vina cu el.
Josh o luă inainte in timp ce Daniel rămase putin in urmă pana isi luase hanoracul. Iesi din cameră. În stanga lui, se afla un hol lung cu podeaua din lemn, acoperită de un covor roșu prăfuit. De-a lungul coridorului , se aflau fel si feluri de tablouri cu diferite pentagrame si oameni ciudați. " Doamne ce psihopați " își spuse el în gând. Deodată, în timp ce pășea, observă la câțiva metrii de el, doua siluete.
- Josh? Tu ești..?
Era o liniște apăsătoare, iar chipurile nu pareau a semăna cu Josh sau cu cei de la recepție..La un moment dat, chipurile făcură câte un pas in față după care începură a râde. Era un râset de copil, un râset diabolic.. Daniel se sperie și făcu un pas înapoi.Cele două siluete ieșiră in raza palidă ce o făcea luna. Erau doua fetițe mici,cu doua codite, amandoua aveau fețe albe ca laptele, cu buzele roșii ca sângele si ochi negrii. Erau îmbrăcate intr-o rochie neagră cu dungi albe, iar în picioare niște papucei de lac ce sclipeau. Amandoua își duseră mâinile la spate și luaseră câte un cuțitaș. Acestea făcură un zâmbet larg în timp ce își înțepară puțin un deget. Pe cuțit rămase puțină pată de culoare roșiatică ce se scurgea câte puțin pe podea. Daniel, speriat de moarte încremeni în timp ce cele două fetițe începură a râde. El a pornit-o la fugă spre apartament dar holul parcă cu câți pași facea, cu atat tot devea mai lung. Cele doua fetite fugiră cu o viteză a luminii ajugand in fața lui făcându-i o ușoară rană în braț de unde ieșiră câțiva picuri de sânge. Încerca să scape, însă pe ori unde o lua, cele două îi săreau în față. Deodată cele două se oprira pe loc si se uitau la Daniel făcând un rânjet până când, deodată aparu Alex pronuțând câteva cuvinte după care cele doua se înfuriară și disparuseră lăsând o mică ceață ce se evaporă' în cateva secunde.
- Hey , ești bine?
- Da. Dar de unde ai mai aparut si tu?
Alex nu mai apucase să ii răspundă căci Josh venise de la receptie făcând un usor zambet văzandu-l pe tovarășul lui.
El îi făcu semn la Daniel sa nu scoata vreo vorbă după care îl salută pe Josh:
- Am gasit ceva hamburgeri prin frigider congelati, si m-am gandit sa vii aduc sa nu va fie foame .
- Oh , mulțumim ! Vrei sa intrii?
- A, nu. Am venit doar sa va las mâncarea. Noapte buna! zambii Alex.
Jennifer îi privii pe băieți vorbind când văzu rana lui Daniel.Ea îl chemă in baie unde îl bandajă in timp ce el îi explica ceea ce se intamplase si cum Alex ajunsese exact în momentul in care el putea sa moara.
După cuvintele lui Daniel, Jennifer rămăsese puțin pe gânduri însa putea afla răspunsurile abea în ziua urmatoare asa ca se puse să doarmă..