OUIJA

Part VIII

Următoarea zi, Alex le bătură în ușa:
- Hey , neata! Ce faceti?
- Hey, buna dimineata! îi raspunse Abby pe un ton somnoros. Noi bine, acum ne-am trezit, tu?
- Uite, am vrut sa vin pe la voi. Avem multe de facut azi.
- Haideti mai.. inca cinci minute si dupa.. vreau sa dorm.. le raspunse Daniel morăcănos.
Atunci Abby se enerva pe el și lua o cană dupa care o umpluse cu apa. Se apropie usor de patul lui dupa care îi rasturna apa peste capu lui .
Acesta la randu lui se ridica brusc din pat zicandu-i :
- Esti nebuna? Doamne , nu poate dormii omul de voi !
In clipa aceea toti incepura sa rada de el.Toti patru s-au imbracat dupa care Josh îi dadu cheia omului de la receptie. Alex vroia sa ii duca intr-un loc neștiut de toti oamenii. Era o cladire mare, cu pereti albi , cu o ușa mare de metal ce era încăptușită cu un lacat de fier. Parea destul de sinistra din exterior, însa cand au intrat în ea și-au schimbat total parerea. În interior erau rafturi pline cu cărti ce erau invelite în diferite coperti.
- Uite, cartea asta e preferata mea, spuse Alex în timp ce de pe un raft dintr-un colt luase o nuvelă destul de groasă învaluită intr-o frumoasa piele de sarpe.
- Dar, de ce paginile sunt goale? intreba Josh.
- Ee, asta e partea cea mai interesanta.
Alex pozitiona paginile cartii la lumina palida ce intra prin gaurile cladirii apărand pe filele albe un scris roșiatic ce umplu coala. Se zicea ca mai de mult, oamenii de știinta care se ocupau cu paranormalul au scris datele în cărti cu un anume instrument dupa care le puse intr-un loc sigur. Însa dupa mai mult timp, cladirea explodase. Dupa mai multi ani, Alex iesise la o plimbare cand observa parti ale cladirii destramate. Când analiză mai atent ca să isi deie seama ce se petrecuse, observă un fel de seif din metal dur in care găsise mai multe carti. Acestea le aduna pe toate intr-un loc formând un raft plin special pentru ele intr-un loc mai parasit. Jennifer ramase profund uimita cand văzu ca toate cartile erau scrise doar dupa ce erau expuse la soare. Însă, ceva îi atrase atenția. Într-un volum, arata poza unei carti care arata exact ca a lui Josh .
- Hey, psst, Josh ! Priveste aici.. arata exact ca, cartea noastră ce ne-a dat-o bătrana..
Josh rămase putin uimit dupa care ii se adresa lui Alex :
- Pot sa imprumut cartea asta? Imi place mult sa citesc si.. chiar as vrea sa rasfoiesc si eu putin aceasta..
- Normal, doar sa ai grija , e foarte fragila.
Daniel observă doua biluțe intr-un colt ce ii atrase atenția.
Alex observand ce a vazut Daniel si-a dat seama ce erau asa ca il avertiza:
- Daniel ! Nu ! E o capcana!
Dintr-o dată doua bombe cu praf toxic explodară în cladire dupa care toti lesinara.
Deodată, Daniel se trezi intre patru pereti albi. Tot ceea ce zărea era o lumina palidă ce ii batea in ochi , si patul pe care statea. Vroia sa se dea jos, însa ceva il oprise . Simtea ca il inteapa ceva in mâna stanga . Cand s-a uitat, a vazut o mica pungulita agătata de un suport din care curgea un lichid transparent printr-un tub catre bratul lui. Pe când analiza mai bine camera in care se afla, se auzeau niste pasi zgomotosi catre ușa. Era o femeie inaltă, subtire, cu o rochie scurta si cu o cruce roșie cusută pe piept. Când se apropie mai mult de Daniel, acesta o privea cu atentie pana ii observă ochii. Erau de o culoare de negru lucios prin care putea observa întunericul din ea. In clipa aceea el tresari speriat însa ea îl intrerupse .
- Nu te speria băiete, nu o sa-ti fac nimic rau.
- Cum am ajuns aici?
- Ai cazut si te-ai lovit la cap.
- Atunci de ce nu mi-e bandajat capu? Si de ce mi-ai pus perfuzie?
- Nu crezi ca pui cam multe intrebari?intrebă ea în timp ce își luă niste mănuși albe pătate cu o culoare vișinie luând dintr-un sertar o seringa.
- Unde imi sunt prietenii? Sunt in regula?
- Băiete, calmeaza-te, e totul in regulă.
El înghiți sec când vazu ca femeia luase un lichid toxic ce îl trase prin seringa. Daniel tresări în timp ce vroia sa se ridice însa asistenta îl apăsa în jos făcându-i înjectia. Atunci el o lovi în burtă după care îsi scoase acul din venă ieșindu-i un râu de sange ce curgea pe jos . Asistenta îi puse piedica la picior în cât Daniel cazuse la pamant lovindu-se în maxilar. Acesteia îi aparu un zambet pe față întorcându-l pe spate. Se apropie puțin de el și il privea direct în ochi. În clipa aceea Alex intra pe ușă și luase repede o forfecă ascutita de pe masa. Asistenta începuse să se incrunte dupa care nervoasa, fugii spre el însa in clipa aceea el îi infinse in ochi foarfeca . Asistenta făcu un geamăt puternic de durere timp în care Alex lua un bandaj de pe masa si ii infasura bratul lui Daniel dupa care inchise ușa cu lacatul sa nu poată iesii femeia.
- Ești bine?
- Mda.. mersi..Dar totusi, cum de ai stiut unde sunt?
- Eh.. Inițiativa..spuse Alex facand un zambet.
Daniel a inceput sa il urmareasca pe Alex spre iesire. In fata lor se afla o usa mare din metal, iar dupa ea un hol lung . Peretii erau însemnati si cu pete rosiatice. Drumul era luminat de un simplu bec ce era pe terminate. Ei pășiră cu atentie pana ajunseră la iesire. Afara, la intrare îi asteptau Josh care rasfoia cartea si Abby cu Jennifer speriate de situatia lui Daniel.
- Voi cum de nu ati patit nimic? intrebase Daniel curios.
- Mai stii bombele alea?- Jennifer.
- Da.
- Ei bine, cum noi nu eram asa aproape de ele nu am avut contactu cu ele asa grav , și ne-am trezit in jurul unor oameni . Dupa ne tot uitam dupa tine dar nu te-am gasit. Ne-a ajutat Alex sa te gasim.
- Hm.. E ceva in neregula cu tine.. ii se adresa Daniel lui Alex. Ceva ce ai omis de a ne zice..
Alex îi privi în ochi dupa care inghitise sec.