#12#

476 45 32
                                    

Își deschide cu greu ochii in timp ce își ducea o mână spre buze

S a șters încet de praful ce i acoperea toata suprafata buzelor

Privea in jur, nu i venea sa creada, ala nu a fost un vis

Încet si a așezat o mana pe ciment, încercând să se împingă pentru a se ridică în fund

Scotea scancete de durere in timp ce se impingea, îi era mai greu decat își imagina

Mii de intrebari se derulau in capul ei, dar fără raspuns

Încet s a tras în spate, ajungând cu spatele lipit de perete

Aceasta începea a respira agitată din cauza panicii, era întuneric, era foarte întuneric

S: nu se poate...șoptește aceasta în timp ce dădea drumul la lacrimi

Si a dus ambele mâini la ochii in incercarea de a si acoperi vederea spre acel nimic

A simțit cum inima i s a oprit din bătut cand a auzit niste zgomote din acel întuneric

S a băgat mai mult în acel perete ce nu părea că o ajuta cu ceva, dar totusi a facut o

A înghițit în sec în timp ce privea spre acel ceva anume, dar totusi nu vedea nimic

Ii era frica, mult prea frica ca sa mai poata scoate un sunet, în mintea ei fiind prezente multe scene horror

Pentru un moment dat a vrut să spună ceva, dar a rămas tacuta cand din fata ei s-au făcut auziti niste pasi ce se apropiau de ea

- buna-a...o voce subțire se face auzită

Sorana a înghițit în sec, daca era doar în mintea ei?

Nu a răspuns, dar tot continua sa se uite in acel punct

- nu te speria, nu o sa ti fac nimic.. spune aceasta cand ajunge în dreptul lui Sorana

Fata s a uitat preț de câteva secunde bune la chipul ce abia putea sa l vada

S: bună-ă.. spune si aceasta la un moment dat
- cum te simti? Întreabă fata in timp ce se așează lângă Sorana
S: sunt bine, dar unde ma aflu? Întreabă fata panicată

Un oftat epuizat s a facut auzit din partea acelei fete, acest lucru a îngrijorat o mai tare pe Sorana

S: nu stii, nu? Întreabă fata panicată
- nu stiu nimic, ma aflu in încăperea asta de câțiva ani, cred, nici nu mai stiu, am pierdut noțiunea timpului!

Sorana și a mărit ochii speriată cand a auzit acele cuvinte oribile, daca avea să rămână si ea închisa acolo pentru câțiva ani buni?

S: ani-i? Întreabă fata cu greu
- din pacate da!
S: vrei sa zici ca nu ai mai vazut lumina zilei de câțiva ani buni?
- ba da, dar doar putin, încă nu stiu unde ma aflu!
S: si nu ai incercat sa scapi? Curiozitatea fetei creștea
- degeaba, suntem înconjurate peste tot de gărzi, era sa fiu omorâta acum...se opreste aceasta din a vorbi pentru a se gândi
- acum 2-3 ani, cred, da, cam asa, din cauza ca am fugit spre pădure sa scap, dar m au prins, de atunci nu am mai incercat nimic, am stat si am asteptat sa vina dupa mine... spune aceasta pe un glas stins
S: adică? Cine sa vina? Isi ridică aceasta o sprânceana curioasă
- oh, ne am luat cu vorba si am uitat sa facem cunoștiință! Eu sunt Yoora, tu? Întinde aceasta mana spre Sorana ce a facut acelasi lucru
S: Sorana! Spune aceasta încet
- tu de ce te afli aici? Întreabă fata curioasa, chiar era intr un fel bucuroasă că avea cu cine vorbi

Sorana și a mușcat buza de jos stresata cand si a adus aminte din ce cauza a ajuns in locul ala uitat de lume

S: din cauza unei minciuni.. spune aceasta pe un ton stins în timp ce privea in jos
Yr: adică? Isi ridică aceasta o sprînceană confuză
S: nu conteaza..dar tu?

Datoria! |P.Jm|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum