Felinele Luptătoare Volumul I O noua generație

Furnicături

  Era miljocul nopții dar,numai doi războinici nu dormeau. Gheară Furtunoasă și Tăiș de Fulger se frământau prin tabăra.
  - Nici tu nu ai somn? Întrebă motanul.
   - Nu.. Nu știu ce am. M-aș pune înapoi în culcuș dar,poate iar face urât Picior de Foc că o trezesc. Mieună  Tăiș de Fulger.
    - Ai vrea să ieșim în pădure la o gura de aer proaspăt? Întrebă Gheară Furtunoasă.
    - D-da,cred. Se bâlbâii pisica.
  In pădure era liniște. Se auzea doar cântecul greierilor.
    - Știu un loc fain de unde putem vedea Luna și Blana Argintie,ai vrea sa vii? Spune motanul in timp ce mergea umăr la umăr cu Tăiș de Fulger.
     - Sigur.
  Gheară Furtunoasă conduse pisica într-o poiană plina cu flori,cu un singur copac fara  frunze într-un colț.
  Războinicii se urcară pe o creanga zdravănă de a copacului și au început să privească Blana Argintie lăsându-se tăcere.
     - Ști? Mereu am simțit.. Ceva la tine,știi ce vreau sa zic. Spuse Tăiș de Fulger lipindu-se de motan.
  Rușinat,Gheară Furtunoasă făcu același gest.
      - Te iubesc. Mieună pisica.
      - L-la fel.
  Tăiș de Fulger începu să îi spele blana motanului afectuoasa.
  Gheară Furtunoasă înăbușii în tors in timp ce spăla mica pisicuță pe cap.