Atacul

12 0 0
                                    

  După trei luni,tabăra era deja terminată. Ucenicii evoluau bine,primăvara trecuse și aerul căldurii se simțea în aer.
    - Se pare că va fii o vara grea. Mormăie unul dintre bătrâni.
   - Ai dreptate,Picioruși,în curând va venii canicula și odată cu ea și seceta.
   - Daca eu aș fii liderul am avea mai mulți războinici! Se aude glasul lui Labă Furtunoasă.
    - Cum anumea? Chicoteste un bătrân.
    - Aș începe antrenamentele puiilor cu mult mai devreme! Așa,vor devenii și războinici mai repede,rezultând un clan mai mare și mai puternic!
   - Intenția ta nu e rea,Labă Furtunoasă,dar, știi prea bine că,Clanul Stelelor ne-a prescris ca puii să fie antrenați când împlinesc șase luni. Ori cum,chiar daca Clanul Satelor nu ne zicea asta,tot la șase luni începeau antrenamentele. Puii sunt fragili,se pot ranii ușor. Miorlăie Stea de Iederă.
  Ucenicul a bombănit nesatisfăcut.
Dintr-o dată,a apărut Ghepard Fumuriu împreună cu patrula de la prânz,mult mai repede ca de obicei. Toți erau panicați și speriați.
  - Ce s-a întâmplat? A miorlăit Stea de Iederă.
  - Vagabonzii ne-au invadat teritoriul! A raportat Ghepard Fumuriu.
  - În regulă.
   Stea de Iederă a chemat tote pisicile.
  - Vagabonzii au intrat pe teritoriul nostru. spuse ea.
  Pisicile începeau să se încrunte nervoase și să șușotească între ele.
  - Pată Cenușie,Coadă de Spin,Săgeata Mării, Creangă de Arțar,luați războinici din tabără pentru luptă,Ghepard Fumuriu tu condu pisicile.
  Stea de Iederă nici bine apucă să de-a ordinele și o bandă de pisici vagaboande dădură buzna în tabără.
Un motan gri-dungat sării pe labă de Foc doborând-o. Pisica îl aruncă cu greu de pe ea după care ripostează mușcând coasta motanului. Vagabondul scancii apoi zgaraie fata pisicii. Mica ucenică sare pe singuratic muscându-l de gât și punându-l pe fugă.
  Se vedea că Labă Furtunoasă se bate cu o pisică cam de vârsta lui pe care o puse pe fugă în scurt timp.
Cu toții luptau din greu. Podeaua plată era acoperită de sânge,vagabonzi ieșeau din tabără unul după celălalt.
   Ghepard Fumuriu se lupta cu un motan cenușiu,mare cu ochii de chilimbar. Singuraticul îl mușcă de coastă pe marele motan. Ghepard Fumuriu se roriră și-i sfâșie urechea vagabondului. Acesta riposta mușcând gâtul războinicului. Secundul și-a înfipt ghearele în blana motanului,l-a trântit de podeaua taberei. Singuraticul a scâncit de durere după care a fugit din tabăra cu coada între picioare.
   Laba de Fulger se bătea și ea cu o pisică albă,dungată de doua ori mai mare decât ea. Micuța pisică mușcă cu putere  piciorul felineii uriașe. Aceasta urlă de durere și se repezii la gatul uceniceii. Ea s-a ferit agila și a sărit în spatele pisicii făcându-i o zgârietură adânca la umăr. Pisica a trântit-o pe Labă de Fulger și a fugit șchiopătând plângându-și singură de mila.
   În scurt timp toți vagabonzii au plecat plăngându-se cu coada între picioare.
  Foc Aprins,pisică-vraci care fuse cu trei luni în urmă cu trei luni la Gura-Mamei să-și caute puterile,umbla cu o legătură de plante de la pisica la pisică.
   Laba Furtunoasă își aștepta rândul fiind cuprins de un șir lung de gânduri.
  - Ai luptat bine. Îl trezii la realitate Labă de Fulger.
  - La fel și tu. Mormăie ucenicul.
  În final,când Foc Aprins a ajuns și la cei doi ucenici,le-a curățat rănile cu niste ferigi după care le-a pus galbenele pe răni.
   - Cu toții v-ați descurcat bine. Va puteți odihnii deocamdată,până la patrula de la apus. S-a auzit vocea blândă a lui Stea de Iederă.

Felinele Luptătoare   Volumul I O noua generațieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum