DESTINUL/Kim Taehyung/partea 2

24

~Tae: trebuie sa sărim, Ji, Mama și-a trimis oamenii după noi.
Ma trage după el spre geam.
II vedem pe jimin și fetele chinuindu-se sa iasă din tomberon.
Tae: perfect.
Ji:perfect?
Tae: nu e prima data când sărim în gunoi îți amintești?
Am sărit în gunoi?
Tae:probabil erai inconștienta, nu mai contează!
Taehyung pune piciorul pe pervaz apoi se ridica.
Tae: fraierii au venit la timp.
Pe ușa au intrat mulți indivizi.
În acel moment, Taehyung ma trage și pe mine pe pervaz, apoi ma lipește de el.
Tae: nu îmi da drumul.
Îl țin strâns în brate...
Apoi..~
Înainte de orice, bărbații au ridicat armele.
X: stați pe loc.
Tae: spune-i mamei ca o sa plătească pentru asta dacă nu dispare din țară.
Amenințarea asta ma sperie. Oare ce putea sa ii facă?
Apoi se avanta pe geam, trăgându-ma după el.
Peste tipatul meu aud un foc de arma, o Doamne.

Pov unul dintre tipii cu arma

X: ai nimerit?
X2:nu am nimerit fata!
Am dat de probleme cu șefa.
X: i-ai nimerit fiul șefei?
X2: nu am văzut când am tras... Nu stiu!
Ii tremura vocea.
X: repede, sa ii prindem, înainte sa afle șefa, altfel suntem toți morți!
Știam ca nu vor ajunge departe.

Pov Eun-ji.

Am ajuns in gunoi... La propriu și la figurat.
Taehyung.
Ji:Tae!
Îl strigam. E clar ca nu eu am fost împușcată și mi-aș dori din suflet ca nici el sa nu fie.
Ji: Taehyung! Iubire!
Era deasupra mea, cu capul pe umărul meu părând ca nu mai respira.
Apoi îl aud.
Tae:iubire, hă?
Se ridica, acum privindu-mă.
II lovesc în brat, dar sunt sigura ca nu îl doare.
Ji: nu te-a împușcat?
Tae: ai fi vrut tu, nu?
Taehyung era în regula,tipul care a tras nu avea țintă.
Ne ridicam din gunoi.
Jm:mirosiți... A gunoi!
Tae: haideți, plecam de aici!
Ne urcam în mașină, Jimin stand în spate.
Ji: am presimțirea ca tipii aia nu se vor opri.
Tae: și eu simt la fel...
Jm: și eu!
Îl ignoram.
Taehyung pornește mașina.
Trecuse ceva timp de când Tae conduce. Jimin fredonează niște versuri dintr-un cântec.
Dacă tipii vor reuși sa ne găsească?
Sau mai rău, dacă vor merge la noi acasă?
Min e în pericol... La fel ca și Gaeun, Hee și fetita ei.
Gândul asta ma sperie.
Îl priveam pe Tae... Conturul său văzut din profil e genial.
Tae: de când ai început sa te holbezi la mine?
Ji: dintotdeauna!
Apoi tresar dându-mi seama ce tocmai am zis. Îmi pun mana la gura și puteam pune pariu ca Taehyung zâmbește în momentul asta.
Ji: nu. Nu ma holbam la tine!
Tae: recunoaște.
Ji: ști prea bine ca nu ma holbez la tine.
Tace.
Știam ca nu ma crede.
Jm: Taehyung! Ma holbez la tine și nu îți dai seama?
Tae: taci!
Jm: tac. Dar... Aia din spate cine sunt? Au luat-o la stânga când am luat-o și noi...
Tae privea în oglinda.
O luam imediat la dreapta. La fel fac și cei din spate.
Taehyung accelerează.
Jm: wow.
Rânjește.
Brusc intrăm pe o străduță la stânga.
Aud cum jimin cel mai probabil s-a dat cu capul de geam.
Jm: au.
Tae: scuze!
Ma uit în spate,tipii aceia nu se mai vad.
Taehyung oprește mașina.
Tae: date jos, iubito!
Ma privește.
Deschide usa și se da jos.
Jm: o Doamne, asa pe nepregătite ma ia?
Ji:nu cred ca a vorbit cu tine.
Jm: cui sa ii mai spună iubito?
Ji: Hee ar trebui sa știe ca atunci când bei devi din ce în ce mai gay.
Deschid și eu ușa și ies.
Suntem toți trei afara.
Jm:blocul ala încă arde?
Ji:probabil.
Jm: am putea sa ne ascundem undeva...
Tae: shh!
Tae primise un mesaj.
Eu și jimin ne apropiem de el ca să citim.
Era de la Hee.

Taehyung! Unde sunteți? Min nu e în casa! L-am cautat peste tot.

Ma uit la Tae cu frica. Min.
Ji: Taehyung.
Îmi tremura vocea.
Tae: calmează-te, iubito!
Jm: nu ma panichez.
Tae: dacă plecam acum ăștia ne vor găsi.
Ji: dacă Min pățește ceva?
Jm: nu mai bine ne lăsăm prinși ca să ajungem acolo?
Ne uitam la el.
Tae: spui sa ne predam?
...

Mergem de mai bine de un sfert de ora pe mijlocul străzi.
Nu știu dacă a fost o idee buna sa facem cum a spus jimin, fiindcă e beat, dar alta soluție nu aveam.
Tae: ne întoarcem, haideți!
Ji: dacă vor veni?
Tae: nu cred ca se vor întoarce de unde au plecat.
Ji: Taehyung!
Se oprește.
Tae: m-am gândit mai bine și asta nu pare a fi o idee buna.
Se uita urat la Jimin.
Ji: ai alta idee?
Tae: mergem acasă și vedem ce o sa facem.
Ji: am presimțirea ca vor veni pe aici.
Tae: simți prost Eun-ji! Haide!
Vine la mine ma prinde de încheietura mâinii și ma trage după el.
Ce l-a apucat?
Ji: Tae! Oprește-te!
Tae: e frig și tremuri toată.
Pentru mine nu conta asta.
Ji: dă-mi drumul!
Ma ignora,ne indreptam spre mașina.
Ji: jur ca nu o sa mai vorbesc cu tine dacă nu îmi dai drumul.
Se oprește, îmi da drumul ma privește puțin apoi se apleacă și ma pune peste umărul sau.
Ji: Tae!
Tae: știm amândoi ca ideea asta nu a fost bună! Jimin e beat.
Ji: atunci cum ii găsim? Min e la ei!
Tae: Hee nu a spus ca l-au luat. A spus ca a dispărut.
Ji: da-ma jos!
Tae:Li îl cauta deja.
Ji: de unde știe Li?
Tae: i-am spus eu... O cauta pe mama apoi o forțăm sa ne spună unde e Min.
Cu o mana deschide ușa mașinii apoi ma pune pe scaunul din fața.
Tae: Min nu o sa pățească nimic.

Închide ușa,dar nu intra... S-a întors după Jimin. El nu venise cu noi.
Îmi venise gândul sa ies din mașină, dar cu ce ma ajuta?
Taehyung ar fi venit și m-ar lua înapoi.
Ma uit în gol așteptându-i apoi vad lumina unor faruri în față.
Din ea ies doi tipi.
Deschid ușa mașinii noastre apoi ma trage după el.
X:am găsit-o pe mama copilului!
X2: abia aștept sa vadă șefa!
Spune unul dintre ei cu entuziasm. Eu tăceam din gura. Asteptam să mă ducă la Min.
Sunt sigura ca Taehyung o sa ne găsească, aveam în credere în el chiar dacă acum muream de frica.
X: prima data o sa te interogam, aflam ce vrem sa aflam apoi te dam pe mana șefei și pe tine și pe plodul tău.
Fraierii au căzut exact în plasa.