- vreau doar să te ajut
- nu am nevoie de ajutorul tău! nu am nevoie de ajutorul nimănui! vreau doar să mor!
Strigă mergând pe balcon și încuiându-se acolo
🤍🤍🤍🤍🤍
Povestea unui adolescent de 17 ani care vrea să devină un psiholog faimos iar pent...
Un alt servitor ne aduce câte o ceașcă cu ceai iar apoi iese din încăpere când intră acel unchi a lui oppa, era înalt și chipeș, purta un costum și o mulțime pe bijuterii scumpe și strălucitoare
Min - uite cine s-a întors
Spune pe un ton care efectiv nu exprima niciun fel de emoție iar grasul său era unul gros și sumbru
Sg - chiar eu, ți-am lipsit? Min - bine înțeles
Oppa se ridică, cei doi dând mâna, ridicându-mă și eu în picioare
Min - tu trebuie să fi Jimin, am auzit multe despre tine
Spune luându-mi mâna în a sa pentru a o săruta
Jm - desigur că și eu am auzit despre dumneata, îmi face plăcere să vă întâlnesc însfârșit Min - sentimentul e reciproc, se pare că l-ai învățat bine
Îi spune ultima parte lui Suga
Min - luați loc
Ne așezăm din nou pe acea canapea neagră iar cei doi încep să povestească în timp ce eu eram în lumea mea, îmi savurăm ceaiul și atât, era prea straniu aici iar conversația lor nu era una tocmai pacifistă, bine.. ei doi vorbeau calm dar lucrurile pe care le spuneau era ceva parcă scos dintr-un film de groază
...
După ceva timp mergeam însfârșit de acolo, acum urcând într-o mașină de lux
Era un tip la volan care conducea și sincer.. acum parcă îmi era frică vorbesc ceva cu Suga, îmi e frică să nu zic ceva greșit, nici măcar nu stăm unul lângă altul, eu sunt pe bancheta din spate, privind prin geamul fumuriu iar oppa era în fața, stătea drept pe acel scaun, privind în față, parcă era din piatră, nici măcar nu se mișcă decât atunci când se uită prin oglindă la mine, asta doar pentru o secundă iar apoi revenea în aceeași poziție, era așa straniu
Ceva timp mai târziu mașina oprește în fața unei case negre imense
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
E atât de minunată..
Suga coboară primul din mașină, deschizându-mi ușa apoi întinzând mâna spre mine
Priveam spre mâna să iar apoi spre el, nu avea nicio expresie, doar mă privea gol, de asta vroiam atât de mult să rămânem în Seul, odată venit aici va reveni la viața lui normală, va reveni la el cel care mă va răni.. la el cel fără sentimente..
Sg - haide, la ce te gândești? Jm - nu contează
Zic lăsându-l să mă ajute să ies din mașină iar apoi înaintăm spre intrarea în casă