Capitolul 24

208 10 4
                                    

Car:Acum venim

Bun:Ia uitați aici.
Pet:Ma mamaie dar ea de ce are mai mult?
Bun:Taci ca îți dau cu polonicu' asta în cap.

Car:A fost foarte bun, saru'mana pt masă.
Bun:Sa îți fie de bine😊 Tu cum spui ma?
Pet:Mm.. saru'mana.
Bun: foarte bine, hai ca vreau masaj la picioare. Și poate, poate te las sa dormi cu fata asta, ca e o dulceață de fată. Hai.
Pet:Da' vreau sa stau cu iubita mea.
Bun: Dar las-o sa stea și ea liniștită.
Pet:Bine....pa iubire.
Zice și ma sărută.
Bun:HAI HAI. Iubita, dacă ai nevoie de ceva ma strigi.
Car:Sigur, doamna Sminaru
Bun:Te rog, spune-mi Oana.

Ma duc in camera și stau pe tiktok. Bunica lui Petre mi se pare  amuzanta, dar îmi pare rău pentru Petre.
Fara sa-mi dau seama, adorm.

Simt cum cineva ma sărută pe frunte și pune o patura pe mine.
Car:Mm, Petre?Tu esti?😴
Pet:Șșș,da, eu sunt.
Car:Cat e ceasul?
Pet:Aproape 12, m a pus până acum sa fac curat prin curte🙄
Car:Mi se pare simpatică.
Pet:Da, poate ție.
Petre se pune langa mine, iar eu îmi pun capul pe pieptul lui.
Pet:Abia aștept sa plecam acasă.
Car:Parc-as mai sta...
Pet:O vizitezi tu când vrei dacă e, dar singura!
Car:Mbine...eu ma culc😴noapte bună.
Pet:Noapte bună iubire.

După ceva timp ma trezesc urlele bunicii lui Petre, aprind lumina și vad ca Petre nu era lângă mine, puteam sa jur ca Petre a pățit ceva grav. Sau poate doar a trezit-o...ies afara în curte și o vad pe Oana plângând pe jos și pe Petre înjunghiat pe jos. Încep sa plâng
Car:PETRE!VIAȚA MEA!CE S-A ÎNTÂMPLAT?!

💍Sub lumina lunii💍『Petre Ștefan』Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum