FANTOMA CARE ȘI-A UITAT NUMELE

PARTEA 2: OPERAȚIA

             - Aaaaaaahhhhhh, capul meu. Ce s-a întâmplat ? Unde mă aflu ? Sââânge ? CEEE, CE SE PETRECE AICI ? - striga omul, în timp ce se ridica de pe patul unde era întins. De îndată ce era în picioare pupilele i se dilată, iar el privește buimac încercând să ignore durerea îngrozitoare a traumatismelor craniene, provocate de bucățile de beton căzute din tavan.

Încercând să înțeleagă ce se întâmplă, bărbatul se învârte cu privirea în jurul întregii camere, plină de dărâmături, în care puținele leduri pâlpâiau. Astfel mergând prin lumina întreruptă a becurilor, ajunge în colțul cel mai întunecat al camerei, unde zărește niște picioare acoperite de un halat, iar cealaltă jumătatea a corpului scufundată într-o beznă completă.

             - Hei, cine e acolo ? Mă auzi ?- spunea cu spaimă omul nostru, încercând să zărească și celelalte amănunte îngropate în întuneric.

             - Șhhh.

             - Poftim ? Ce ai spus ?

             - Șhhhhhhhh !

             - Nu am înțeles. Cine ești ?

Gemetele din întuneric răsunau cu mare greutate în urechile bărbatului, deoarece lovitura la cap îi afectase simțurile, făcându-l să audă totul mult mai greu, iar negura pronunțată îl punea și mai mult în dificultate.

             Dorind să descopere a cui identitate se ascundea în colțul acela, căutând ceva ce l-ar putea ajuta a scos o brichetă din buzunar, și apropiindu-se cu flacăra de acel corp misterios ce nu își schimbase poziția, a zărit un ecuson pe care era scris „Dr. Hank„.

Ajungând cu flacăra în jurul feței, și cercetând-o a zărit mai multe răni și pete de sânge, indicând faptul că Hank, avea mare nevoie de ajutor.

              - Dumnezeule mare ! Doctore ! Doctor Hank ! Ce ați pățit domnule ? - țipă puternic bărbatul, în timp ce încerca să îl scoată pe Hank la lumină.

              - Tuuu, tuuu, tuuu...

              - Te rog rămâi liniștit ! Nu te agita prea mult ! Vom ieși împreună de aici ! - spunea omul, în timp ce se străduia să îl tragă afară pe Hank.

Chiar înainte de a putea să îl ridice, a observat cum mâna stângă a lui Hank părea blocată, de ceva ce pândea și se mișca în umbră, în timp ce în fundalul întunecat răsuna un mârâit indescifrabil.

Când bărbatul s-a apropiat să privească mai bine, un fior ca de gheață i se prelinge pe mijlocul spinării iar o mână rece și aspră îl atinge pe umărul drept. O fi fost doctor Hank ? Însă ambele mâini Îi erau pe lângă corp lipsite de putere. Dar atunci cine o fi ?

Întorcându-se panicat, bărbatul a zărit în umbra deasă niște ochi rotunzi, mari ce erau fixați pe el și mârâitul indescifrabil al unei ființe, creaturi, animal sălbatic sau ce o fi fost.

              - Ce e asta ? - a tresărit omul, aprinzând din nou bricheta și de această dată luminând spre figură ce îl pândea.

În momentul în care chipul din spatele doctorului Hank a fost zărit, cuvintele nu erau suficiente pentru a descrie acea înfățișare. Ochii roșii, un trup gol, plin de sus până jos de vânătăi și răni cu o gură mare plină de dinți însângerați care ronțăiau un os. Un os ? Ce os ? Oh nu ! Era brațul doctorului Hank.

              - Aaaaahhhh ! Nuuuuu ! Dă-i drumul doctorului ! Hei ciudatule ! Pleacă, pleacă de aici !

              - Rrrrraaaaaarrrrr, rrrrrrraaaaaarrrrrrr ! - mârâia bestia, în timp ce omul încerca să fugă cu doctorul Hank de gât, care de acum nu mai avea o mână.