Corabia Fantoma

Dezgroparea Adevarului

In timpul noptii cand toti de pe vas dormeau,capitanul alerga pe insulita speriat de un roi de albine furioase care zburau dupa el,a incercat sa rupa planta pentru a face o plasa dar a dat nas in nas cu stupul albinelor si acestea nu au fost prea prietenoase.
Acesta sare in apa si scapa de ele ,dar in timpul asta nu isi da seama ce gresala a facut,in apa,in spatele lui statea sirena,acesta se intoarce usor si da ochi in ochi cu aceasta.Iese din apa speriat si da sa isi scoata sabia,dar aceasta dintr-odata a inceput sa vorbeasca.
-Stai,nu imi face rau,nu vreau sa te ranesc,te rog.
Acesta ramane socat ca acea creatura putea vorbii,dar decide sa o asculte.
-De ce nu te-as ataca,de unde stiu ca pot avea incredere in tine?
-Nu vreau sa iti fac rau capitane,nu de asta te-am adus aici.
-M-ai adus?
-Mai tii minte algele de pe carma vasului tau,eu eram,voiam sa te aduc aici pentru a vorbii cu tine .
-Despre ce vrei tu ,o sirena ,sa vorbesti cu mine?
-Stiu ca surorile mele ti-au atacat vasul acum ceva timp,am incercat sa va ajut si v-am miscat vasul departe de aici,dar acestea nu au fost prea bucuroase,de aceea stau aici,sa nu ma gaseasca.
-Tu ai facut ca vasul meu sa ajunga in port?
-Da,nu voiam ca si voi sa aveti aceeasi soarta ca ceilalti,mereu am vrut sa va avertizez,dar niciodata nu ma asculta nimeni,si toti ajung pe fundul apelor langa surorile mele.
-Multumesc,totusi nu stiu daca sa te cred.
-Te inteleg,dar vreau sa te ajut sa scapi de surorile mele,ma enerveaza ca nu pot sa mai plec de aici,daca plec ma vor pedepsii pentru ca v-am ajutat,am riscat mult ca am plecat sa va aduc aici.
Capitanul se risca si are incredere in acea sirena,ii cere ajutorul sa prinda niste peste pentru el,face focul si se pune sa manance,acestia mai vorbesc putin si pana la urma capitanul incepe sa o creada,aceasta se bucura ca in sfarsit are companie.
Adoua zi dis de dimineata,echipajul vasului merge si deschide coridorul spre pestera,toti se echipeaza si pleaca dupa cei 4 care l-au atacat cu o zi inainte pe Ferdinand,acesta fiind primul care sa intre dupa ei.
Intra 15 matahale echipate pana in dinti cu sabii si cateva scuturi,colinda coridoarele si nu gasesc nimic.
-Sigur erau aici?Intreba Frederic.
-Mai sigur decat culoarea cerului!
-Atunci unde sunt ,s-au evaporat?
Dar pana sa apuce sa raspunda iar,de nicaieri ii zboara pe la ureche lui Ferdinand un bolovan,acesta se intoarce si ii vede pe cei 4 in capatul coridorului cu sulitele in mana.
-Ori va predati ori va fac frigarui!Striga acesta.
Cei 4 vazandu-se depasiti lasa armele jos si se pun in genunchi,ii leaga de maini si de picioare si ii tarasc pe vas.Acolo Ferdinand incepe sa ii ia la intrebari,cand nu voiau sa vorbeasca ,le mai dadea un ciomag peste picioare.
-Ia ziceti ramasitelor,ce cautati aici si de ce ati vrut sa ma faceti breloc!
Dar acestia parca nu mai stiau sa vorbeasca.Dupa ore de interogat,Ferdinand se satura si incepe sa ii ameninte,acestia vazand ca nu au incotro,incep sa vorbeasca.
-Noi doar ne aparam casa..sau ma rog,ce a mai ramas din ea,dupa ce au fost aici dracii aceea cu branhii nu a mai ramas nimic.
-De aia te-am atacat,credeam ca esti unul din ei,ne pare rau,daca stiam ca sunteti curati nu va atacam.
-Totusi,ce cautati aici,zona asta nu a mai fost vizitata de sute de ani.
-De unde stiti voi ca de sute de ani nu a mai fost nimeni aici?
-Pentru ca de o suta de ani parintii nostrii au trait aici,suntem ultimii care au fost nascuti si ultimii ramasi din tot ce a fost candva mica noastra insula de marfa.
-Insula de marfa?
-Da,pana sa apara acele satane,aici veneau nave de peste tot sa faca schimbul,lasau lazi goale si bani,iar noi le umpleam lazile cu minereuri.
Atunci lui Ferdinand si Matei li se face clara povestea insulei si incep sa puna cap la cap mai bine detaliile.
Ii dezleaga pe cei 4 si ii invita cu ei la masa,se aseaza toti si incep sa povesteasca.
-Deci,aveti si voi nume,sau va notam cu numere?Intreba Ferdinand.
-Ne scuzati,avem ,suntem Ioan,Mitea ,Donis si Martin.
-Interesante nume.
-Ia mai povestiti-ne despre acest loc.
Martin:-Ce sa mai zicem,locul asta este blestemat!
Donis:-Blestemat e putin spus!
Mitea:-Este casa diavolului!
Ioan:-Haideti baieti,nu mai exagerati,haideti sa le povestim cum trebuie.
-Acum cateva sute de ani,cand stramosii nostrii faceau aici comertul,de nicaieri a aparut un container misterios pe care acestia l-au aruncat in apa,din acel container s-a scurs o substanta care se crede a fi magica,si inca activa pe fundul apei,dupa aceea au inceput sa apara cele 12 sirene blestemate.Monstrii cu chip de om,cozi de pesti si ochii stranii,cred ca ati auzit deja de ele,marele capitan Coasa Tocita areusit sa omoare cateva dintre ele in anii in care acesta era in putere ,au mai ramas doar 8 din cate stim.In ultima lui zi acesta a fos atacat de 5 dintre acestea,i-au sfasiat carnea si l-au consumat de viu chiar in pestera care era biroul sau.
Auzind acestea,echipajul se ingrijoreaza si mai mult pentru capitan si incep sa discute daca ar trebuii sa mearga dupa el,in cele din urma ,Matei hotaraste ca ar fi mai bine sa mearga pe urmele capitanului.
Incep sa intinda panzele si sa dea jos suportii pentru ancorarea navei,acestia aveau de gand sa atace orice ar gasii fara mila,pentru capitanul lor ar merge oriunde.
Toti se pregatesc iar Matei incearca sa isi dea seama cum sa faca sa duca un vas cat o casa printr-un loc pe unde nu ar trebuii sa treaca un astfel de vas,dar merita riscul .
In timp ce acestia se pregateau,cei 4 salbatici ii cer lui Ferdinand acordul sa faca parte din echipaj si sa ajute la salvarea capitanului,acesta accepta ,ii pregateste si ii echipeaza corespunzator.
Astfel ,curajosii nostrii pleaca spre mica insula sa isi salveze iubitul capitan.