Rapita de un mafiot

Capitolul 13

Perspectiva lui Felicia

Nu mam așteptat niciodată ca o sa pot fugi în lumea mare cu el. Cu persoana care ma răpit și pe care am urato la început atât de mult. Dar acum îl iubesc mai mult decât orice. Mias da și viata și sufletul doar pentru el.

După nici o ora decand mia propus sa fugim în lumea mare am decis sa luam un avion și sa plecam oriunde găsim un zbor liber.

Nu aveam nici un bagaj ne aveam doar pe noi și atât.

Am găsit un zbor liber spre Paris orașul iubirii. Avionul decola în jumătate de ora. Noi in câteva minute ajungeam la aeroport. Pe drum spre aeroport am cautat o camera de hotel sau un apartament în apropiere te turnul Eiffel.

-Klaus cred ca avem o problema. Spun eu timida.

-Ce problema? Îmi spune el curios

-Am găsit un apartament în apropiere de turn doar ca este foarte scump.

-Iubito, nu-ți fa griji cu banii. Eu am atâția bani ca as putea sa cumpăr turnul Eiffel și sa ți-l dau cadou.

-Bine atunci o sa fac rezervare.

Klaus îți îndreaptă privirea spre mine. Era la volanul unei mașini luxoase un Lamburghini negru. Își pune mana peste coapsa mea. Acea atingere atât de calda și blândă. Ma trezit niște fluturași în stomac. Ma simțeam euforica.

-Ești pregătită pentru aventura vieții tale?
Ma întreabă Klaus cu un zâmbet pe fata atât de sexy.

-Sunt pregătită pentru orice alături de tine. Spun eu încet de parca nu mai am voce.

Nustiam ce sa spun dar simțeam ca nu trebuie sa mai adaug nimic. Simțeam ca el ma poate înțelege fără sai spun cuvinte. Simțeam ceva atât de unic...

- Am ajuns și la aeroport. Imi spune Klaus trezinduma din gândurile mele.

-Insfarsit.

-Trebuie sa ne grăbim.

Peste jumătate de ora
(în avion) :

Eu stăteam lângă fereastra și admiram norii. Ma simțeam fericita alături de el.
Dar tot ma gândeam la Noah și Kloe.
Trebuia sa le spun ca nu o sa mai revin.

Îmi întorc privirea spre Klaus și-l vad puțin adormit.

Îmi pun capul pe umărul sau și adorm și eu.

Peste 7 ore :

Am aterizat acum câteva minute, suntem încă în aeroport. Sunt atât de emoționată.

-Insfarsit am ajuns în frumosul Paris iubito. (Klaus)

-Un vis îndeplinit.

Klaus se aproprie ușor de buzele mele și ma săruta atât de blând.

-Haide sa mergem la cazarea noastră, deabia aștept sa mănânc ceva bun.

-Haide. Spun eu entuziasmata.

Niciodată nu as fi visat sa ajung în orașul iubirii alături de iubirea mea.

După ce am mâncat neam decis sa plecam la o plimbare. Era seara dar Parisul era mai viu ca niciodată.

Ne ținem de mana și părem atât de îndrăgostiți dar și suntem.

-Cum ar fi daca am locui aici?
Ma întreabă el.

-Ar fi superb. As putea trai cu tine și la polul nord. Oriunde ești tu îmi este bine  Klaus.

-Te iubesc atât de mult Felicia. Mias da viata pentru tine și mas întoarce și din morți doar pentru tine.