Lacrimi de durere

243 13 2
                                    

Am ieșit afara plângând în hohote.....Totul era numai din cauza mea!L-am sunat pe tata si nu răspundea.Eram copleșită de durere.Eram umflata de plâns.Deodata mâinile mele facusera contact cu solul foarte rece.Ma împiedicasem de un baiat.Mi-am șters lacrimile si mi-am cerut scuze.Era un tip înalt,dar nu am putut sa-i văd fata.Vedeam în ceata de la atâta plâns.Am început sa alerg.El fugea după mine.Voiam sa fiu singura......doar atat.Nu aveam nevoie de compania lui...
Începea sa ma doară inima foarte tare.Am crezut ca leșin.Am căzut,dar nu am simțit solul.Îmi simțeam corpul lipit de corpul cald al băiatului.Ma prinse în brațele sale pline de tatuaje.Se uita la mine îngrijorat.
-De ce plângi??ma întreaba cu o fata trista.
M-am apucat sa-i spun totul.În timp ce vorbeam mi se mai strecura câte o lacrima care curgea pana în barbie.Aveam nevoie sa zic cuiva ce era în sufletul meu.
-Îmi pare......îmi pare rau!zise băiatul aproape cu ochii în lacrimi.
Reusisem sa-i văd mai bine fata.Avea parul blond si ochii albaștri care ma fermecau.
Am încercat sa ma ridic dar nu am reușit.Acesta m-a luat în brațe si m-a adus acasa în pași repezi.De unde știa unde locuiesc???
Trupul mamei nu mai era.....Am început sa plâng mai tare.Baiatul plecase,iar Kath ma ținea în brațe.Aveam palmele pline de sânge din cauza căzăturii dar nu-mi păsa.Deja numai puteam de dorul mamei.Kathrine plângea si ea.
James numai era acasa.O Țineam strâns pe Kath de mâna.....totul din jurul meu mi se părea foarte urat....în acel moment plin de drama.

Viata lui AliceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum