Am intrat la mine în cameră. Mama m-a așteptat acolo.
M-am apropiat de dulap. Am deschis să mă schimb. Când m-am întors, intr-o secundă am primit o palmă zdravănă peste față.
„-Ce naiba te-a apucat la cină?! Unde ai fugit, și cum îndrăznești să vorbești așa cu mine. Nesimțito!”
Nu i-am mai zis nimic. A plecat, m-a lăsat să mă schimb.
M-am pus în pat și am închis ochii. Mă gândeam la Harry.Era așa de misterios, mă atrăgea într-un fel. Trebuie să îl cunosc. Dar... dacă nu o să-l mai văd ... niciodată? Parcă m-a fermecat cu perfecțiune lui! Nu, nu se poate întâmpla asta. Nici măcar nu îl cunosc. Nu e de cuvință să mă gândesc la un băiat așa complicat cum e el. Dar.. cum să nu te farmece cu privirea lui? Sau cu părul lui cârlionțat perfect.
Am adormit cu gândul la el.
Următoarea zi mi-am petrecut-o umblând de colo-n-colo cu mama. A trebuit să salutăm câțiva oameni importanți.
Am ajuns în salonul principal. Un tip înalt cu parul creț mi-a atras atenția.
Era Harry. Ținea în mână un pahar de șampanie scumpă.
Era îmbrăcat într-un costum negru, avea papion gri și o cămașă albă.
M-a văzut. L-a salutat pe bărbatul cu care vorbea și s-a îndreptat către mine.
„-Bună ziua! ” m-a salutat el politicos.
Mama era cu Lord Parker.
„-Hai să plecăm de aici!” am mers în față, iar el m-a urmat.
Am ajuns într-un hol, ferit de luxul de la clasa a I-a.
„-Ce faci, draga mea?” m-a întrebat Harry.
„-Aveam nevoie de niște momente singură, dar e bine că ești și tu aici.” am zâmbit.
„-Femeia cu care erai, era mama ta?” m-a întrebat.
„-Da. De ce?”
„-Deci ea e faimoasa lady care l-a fermecat pe...”
„-Stupidul Lord Parker?” l-am întrerupt.
„-Exact. Se zicea că i-a găsit copilului o soție, dar se pare că am înțeles greșit.” a zis el.
„-Nu e treaba ta! Eu am plecat.” m-am întors cu spatele, pregătită să plec.
„-Care e problema ta?” Harry mă strânse de încheietură.
M-am întors către el forțată.
„-Tu!” am răspuns eu, strigând.
M-am uitat în ochii lui. Un rânjet i-a apărut pe față.
În următoarea secundă, și-a lipit buzele de ale mele.
Nu l-am respins din prima.
După ce m-a sărutat, am fugit către salon, „-Stai!” fără să îi mai răspund la strigăte.
Am ajuns în salon. M-am așezat la masa.
„-Unde ai fost?” m-a întrebat mama.
„-Să iau niște aer.”
M-am uitat în jur. Harry s-a dus și și-a continuat discuția cu oamenii de afaceri, din când în când fixându-mă cu privirea.
Ziua a trecut repede.
Seara, după ce mi-am dat corsetul jos, m-am pus în pat și pur și simplu nu am putut să dorm.
Mi-am dus o mână către buze, parcă încă simțeam buzele lui Harry înfierbântate apăsate pe ale mele, cerșind pasiune, o flacără sau un strop de atenție.
