Fata din umbra

O veche cunostinta

Pe usa intra tipul ciudat si vechea mea prietena Tory.

-Tory!

-Jessica!

Stiu la ce va ganditi, cine? ce? unde? cand? ce? Ei bine este o poveste lunga.....

Amintiri:

Eu si Tory Hataway ne jucam in gradina mea. Eram clasa aIV-a. In fiecare zi venea la mine acasa sa ne jucam.

-Tory nu ma prinzi!

-Facem pariu?

Am inceput sa fug, dar Tory m-a prins.

-Imi esti datoare 5 euro.

-Nu am zis nimic de bani.

-Ba da!

-Ba nu!

-BA DA!

-BA NU!

In timp ce ne certam apare mama ei.

-Tory, trebuie sa vorbim.

-Ok.Ma lasi un pic sa vorbesc cu Jessica?

-Desigur.

Mama ei pleaca in casa asteptand-o. Inainte sa mearga la ea am intrebat-o:

-Ce ai facut atat de grav?

-Nimic. Tu?

-Nope.
Se duce în camera unde o așteaptă mama ei. Peste aproximativ 15 minute aud strigate. Asta nu e de bine! Tory iese din camera cu o față supărată zicând:
-Mamă, nu mă poți obliga!
Și trântește ușa.
-Ce s-a întâmplat?
-N-n-ne mutăm!
-Când?
-Mâine.
-Deci....nu o să ne mai vedem?
-Nu.
-În alt oraș sau altă țară?
-Oraș.
-O să mai putem. Avem telefoane și dacă îmi dai adresa casei sau a blocului, te voi vizita.
-Promiți?
-Promit.
Și ne-am îmbrățișat.
→→→→→→→→END←←←←←←←←←
Da, cam asta e povestea. Să trecem in prezent:
-Însfârșit ai revenit pe lume!
-Păi da, nu scapi de moi atât de ușor.
-Vai dragă, nu mă înebuni!
-Jessica Heart!
Aceea voce....aduce numai belele.
-Cred că te strigă cineva......
-Nu cred. Hai să mergem la baie.
-Dar începe....
-Nu contează!
Tory nu a vrut să vină, dar eu m-am dus. Mă întorc de la baie și ca deobicei au început să îmi spună aceleași chestii. Mă așez în spatele clasei și intră diriga.
-Copii azi ascult 5 copii din teorema Δ echilateral.
Ce gândesc eu și colegii: Cu ce ți-am greșit?
-Deci îi ascult pe Tory, Jessica,Kathrine, Dave și Michael.
De ce eu? DE CE EU?
I-a ascultat pe fiecare mai puțin pe mine. Bine că are milă și nu le trece în catalog că m-ar omorâ părinții.
-Jessica zi dacă știi sau nu ca să terminăm mai repede.
Am închis ochii deoarece așa fac deobicei când sunt stresată.
-Eu nu știu....
-Ai luat 10.
Când s-a întâmplat asta? Sunt într-un univers paralel! O_O
-De ce?
-Ai zis toate teoremele perfect.
Gata! Suntem la camera ascunsă! Haide! Încă aștept prezentatorul ăla nebun care vine de nu știu unde care spune ,,A fost o Farsăăă!!!!" cu o voce de nebun.
Orele au trecut binișor. Încă mă gândesc ce s-a întâmplat în clasă. Plec acasă, îmi fac un duș, mă schimb în pijamaua mea preferată cu un cățeluș răsfățat pe tricou și mă trântesc în pat adormind cu Fille în brațe. Nu am visat nimic, dar somnul mi-a fost întrerupt de telefon. Mă ridic în fund și văd că este 00:00. Ce om normal sună la ora asta? Ma sunat............
Sunt diabolică :))))). Cred că este cel mai lung capitol pe care l-am scris. Să vedem ce ne rezervă viitorul. Vă rog să scrieți comentarii despre acest capitol, dați vot și mulțumesc pentru vizualizări.
P.S.
Scuze pentru greșelile gramaticale.