Nu renunta, te rog

IV. Ajută-mă, te rog.

" Acum ca dorinta ta a fost indeplinita, trebuie sa stii ca din aceasta zi intr-o luna, in ziua accidentului vei muri, asta e conditia dorintei. "

- Stai ce-...

Deodata m-am trezit speriata, respirand foarte rapid.

Ce s-a intamplat?! Nu mai inteleg nimic...ce se petrece?! Nu poate fi adevarat...dar daca totusi dorinta a fost, ceea ce tocmai am auzit nu poate fi o minciuna...Doamne, ajuta-ma te rog...chiar nu stiu ce sa mai fac, nu inteleg ce se petrece cu mine! Simt ca innebunesc! Ajuta-ma...te rog...Da-mi un semn...

*DIIING* Am primit un mesaj...cine poate fi la ora asta, e 2 noaptea totusi.

"Hey iubito, cred ca dormi dar voiam sa iti spun ca te iubesc enorm si sper ca te-ai mai linistit, nu-ti fa griji, a fost doar un vis urat cel cu spitalul si accidentul, bine? Nu te mai gandi la asta, te rog, iti faci rau singura si nu-mi place sa te vad asa suparata, somn usor in continuare, ingerasule".

Acum spui asta, peste o luna te vei desparti de mine...sau asa ar fi trebuit, am sansa sa-mi repar greselile, macar acum ca mai am o luna de trait, vreau sa fiu cu el, macar sa mor fericita daca asa mi-a fost predestinat, in ziua de 28 mai sa mor...Viata asta...e atat de complicata!! si am izbucnit in lacrimi.

Urmatoarea zi:

Offf, ce naiba am facut...dorinta aia...

Ajung in curtea scolii si il vad pe el. Ma apropii si el ma asteapta cu bratele deschise.

- Iubire, vino aici! Ma imbratiseaza strans.

- Usor, ma sufoci! Ma strange destul de tare dar e placut si caldura lui e atat de linistitoare si mirosul lui unic de parfum.

- Cum ai dormit?

- Bine, cred...am vazut mesajul tau la 2.

- Nu-mi spune ca te-am trezit!!

- Nu, nu, am avut un vis ciudat si m-am trezit si dupa mi-ai trimis acel mesaj.

- Ce ai visat?

- A fost mai mult un cosmar decat vis dar incerc sa uit...

- Cosmar? E vorba de acel spital si accidentul?

- Nup, nu conteaza oricum...ma duc in clasa...

El ma apuca de brat si ma saruta.

- Nu pleci nicaieri fara mine, incapatanato.

De ai stii ce mi se intampla, m-ai crede buna de pus in camasa de forta.

In drum spre clasa...

- Hey, voiam sa-mi cer scuze pentru toate datile cand te-am suparat si ma enervam degeaba, imi pare rau ca am facut atatea lucruri rele...chiar imi pare rau...nu o sa mai repet aceleasi greseli ca inainte...iarta-ma iubitule, iar o lacrima mi-a cutreierat obrazul.

- De ce imi spui lucrurile astea asa dintr-odata? E-n regula, nu-ti cere scuze, te rog...nu plange.

- Te iubesc!

- Si eu te iubesc draga mea!

Nu vreau sa parasesc aceasta lume...nu inca...