Dornița [ Yaoi + 18 ]

Capitolul 1

Sună alarma ceasului

Alan P. O. V

Alarma ceasului, cel mai matinal inamic al meu,chiar vreau să mai  dorm, însă azi e o zi importantă, mă numesc Alan Grey și sunt unul dintre puținii supraviețuitori ai unui accident care a avut loc în acest oraș. Accident au vrut ei să îl numească dar eu cred că a fost altceva, cred în magie, cel puțin de la acel incident încoace, nicio persoană nu ar putea provoca un asemenea dezastru, oamenii au început să moară brusc, zici că era o epidemie de ceva grav, au rămas atât de puține persoane și totuși s-a găsit un nou primar care, a adus de nicăieri personal dispus să lucreze într-un loc de care toată lumea fuge. Un oraș mort care a prins viață odată cu apariția lui,multe lucruri nu se pot explica. Am de gând să testez totuși o teorie, se spune că există o fantomă care bântuie aceste locuri, tind să cred că ar putea fi ceva acolo, ceva suficient de important încât localnicii să fie speriați cu astfel de povești.

Au trecut 5 ore, de când mă plimb prin așa zisa zonă bântuită, exceptând niște lupi și un pui de urs, nimic altceva n-am întâlnit în acest loc, deja am obosit de la atâta mers, îmi simt picioarele amorțite, am înaintat destul de mult, mă opresc lângă un copac și mă așez jos sprijinindu-mi spatele de trunchiul acestuia, timp de câteva minute închid ochii, simțind cum ploapele devin grele și trupul obosit, cum ușor mă cuprinde somnul.

-nu mișca!
simt respirația cuiva la ureche, iar mâna lui îmi acopera gura, deschid ochii și privesc în sus, imaginea mea rămâne fixată pe fața lui, parul verde, ochii de o nuanță asemănătoare, un verde aprins ce lumina chiar și în întunericul serii, continuam să îl privesc.

-vor veni după noi, o să îți las gura liberă, dar să faci liniște ok?

Dau din cap aprobator

-cine naiba ești? Îi arunc întrebarea tăios
-mă numesc Beni, sunt unul dintre supraviețuitori, am venit aici în căutarea armei lor
-armă?
-ohh, probabil tu cauți fantome, ca și ceilalți dealtfel
-ce vrei să spui cu asta?
- totul este doar o poveste de copii inventată de ei, cei care au dispărut căutând fantome au fost de fapt uciși
- uciși?!
-shhh, mai încet nu știm pe unde pot fi acum
-cine le-a ucis?
-îi se spune Săgeata neagră, e destul să te vrea mort și în câteva secunde te-ai dus
-cum e posibil așa ceva?
-ști legenda lui Aladin?
-ce e cu ea?
-se pare că ei au pus mâna pe acel duh, cum crezi că a ajuns orașul așa?
-ești sigur de asta? adică vorbim despre
-magie, da, există duhuri și mai știu eu ce, e real, l-am văzut chiar eu doar că nu m-am putut apropria prea mult
-să înțeleg că tu vrei să pui mâna pe așa zisul duh
-pe lampă mai exact, au un întreg ritual când îl invocă, țin lampa pe un Piedestal lângă râu, se adună toți îmbrăcați ciudat...
-din ce  zici tu par periculoși, cum ai de gând să te apropii?
-o să am nevoie de o momeală
- te referi la mine, nu?
-ești destul de isteț
-măcar ai un plan suficient de bun?
-niciunul, defapt credeam că voi ataca singur așa că nu am stat să fac un plan anume
-am înțeles, deci posibil să murim degeaba, minunat, putem la fel de bine să ne întoarcem de unde am venit.
- când vor avea ei chef să distrugă orașul din nou? Nu îți pasă de părinții tăi, de prieteni, de toți cei pe care i-am pierdut, le întorci spatele, pur și simplu?
-ok, să spunem că vom reuși, ce facem după?
-simplu, ne dorim ca totul să revină la normal
-crezi că va fi așa simplu ?
-sunt convins de asta, dar ai dreptate, ne trebuie un plan bun

După ce am analizat mai bine situația, am găsit o soluție, îi vom distrage pe doi dintre ei, îi învingem cu ajutorul unor capcane și le luăm mantiile și măștile , de obicei poată un anumit tip de robă și măști pentru a-și ține identitatea ascunsă

- putem s-o facem! îl aud pe Beni spunând hotărât

Așteptăm momentul oportun stând ascunși după o stâncă, ei veneau, unul câte unul se adunau la locul stabilit, iau o piatră de lângă noi și o arunc cât de tare pot spre un copac aflat în direcția opusă, la impact toți și - au îndreptat privirea spre locul din care provine sunetul, cum era de așteptat, doi dintre ei s-au dus să verifice, au fost o pradă ușoară, au picat în capcanele puse de noi, ne-am însușit rolurile lor și ne-am amestecat printre ceilalți.

Când duhul a fost chemat, le-a spus tuturor că îi se vor indeplini trei dorințe numai celui care deține lampa, celui care l-a invocat, dorințele au fost după cum ne-am așteptat, avere, putere politică și moartea unui grup de persoane, când lampa a fost pusă din nou pe piedestal iar duhul își încheiase prezența, Beni îmi făcu semn să mă îndepărtez de grup, când ajung puțin mai departe fără să dea de bănuit, el ia lampa și o aruncă mie

- fugi! nu privii inapoi, tu ești singurul care ne poate salva

Evident alergam cât mă țineau picioarele, simțeam că mi se taie respirația când au început să se audă focuri de armă, știam că l-au ucis și eu sunt următorul pe listă, tremuram, trăgeam de mine să alerg împotriva limitelor impuse de corpul meu, eram urmărit de ei, ținta lor, unul din gloanțe mi-a atins urmarul făcându-mă să mă dezeechilibrez și să cad, m-am ridicat mai repede decât mă credeam în stare atunci, simt că nu mai pot mult, sunt tot mai aproape de mine și chiar dacă alerg pentru propria viață, asta nu are să țină, sunt prea obosit, prea speriat, să mai pot continua, îmi trec degetele de-a lungul lampei sperând la o ultimă salvare.