Dornița [ Yaoi + 18 ]

Capitolul 6

Era dimineață, razele soarelui se strecurau în cameră cu un aer nostalgic luminând locul unde se aflau ce doi. Alan era treaz privindu- și partenerul, zâmbea și îi mângâia firav obrazul, nu se putea gândi decât la el, la cum a devenit  tot ceea ce iubește, cea mai importantă persoană din viața sa.
Privirea lui coboară spre buzele partenerului care erau între deschise așezate pe un chip angelic, simțea
că totul făcea parte dintr-o dorință arzătoare, că îl chemau asupra lor precum o invitație la cel mai dulce desert pe care avea plăcerea de al servi dimineața, se apropia încet, temător ca nu cumva să îl trezească, era atât de aproape că îi simțea respirația și încă ezita, chemarea lor era totuși mai puternică decât tendința sa de a se abține astfel că  a îndrăznit să își asume sărutul, să guste cu poftă din buzele lui fiind cel mai plăcut mod prin care și - ar putea începe dimineața, savoarea lui îi inunda fiecare simț, dorea să continue acel moment la nesfârșit și avea impresia că nici atunci nu s-ar sătura vreodată de acel sărut, de aceea persoană, de toată această iubire ce o simte din plin, dorea totuși să se retragă pentru moment ca să nu-și deranjeze iubitul. S-a despărțit cu greu de buzele lui și se îndepărta ușor, tresare când este cuprins de bratele lui și readus în poziția din care a îndrăznit să plece, buzele ce îi oferise aroma dulce și invitația dimineții, se mișcau acum ușor rămânând la fel de provocatoare
- Unde crezi că fugi?
- nu vroiam să te trezesc
- continuă ce ai început, îmi place să mă trezesc așa
- să înțeleg că nu a fost destul de bună prestația mea de aseară?
-hmm... cred că trebuie să - mi reîmprospătezi memoria
-așa deci, mă voi strădui

Alan P. O. V

Nici nu îmi putea dori altceva, ador să îl pot avea al meu , nu m-aș putea sătura niciodată de sărutul lui, de atingeri, de el, de noi.

Somnolența lui îmi oferă cale liberă la orice aș vrea să fac, modul său de a reacționa în schimb mă face să îl văd precum o floare extrem de delicată de care trebuie să am grijă, fiecare sărut pe care il ofer are o delicatețe aparte, mângâieri fine prin care îi redescopăr corpul, îl sărut pe umeri, pe gât, pe obraz și revin din nou la buze, cât timp mă răsfăț mușcând ușor de ele și alintundu - le, îmi plimb degetele pe abdomenul său, cobor ușor spre coapse, le masez simțind cum întreg corpul său este relaxat și se lasă pradă mie, e o adevărată plăcere să îl simt așa, și pentru el pare la fel de plăcut și dornic momentul, simțeam cât de excitat este la contactul degetelor mele cu membrul lui, încep și îl masez lent, făcându-și apariția mici gemete care se intensificau odată cu mărirea ritmului meu de a mă juca, îmi fac de lucru cu mugurii lui coborând din nou sărutul asupra lor, fac cerculețe cu limba în jurul lor și încep să le sug, corpul lui începe să se miște dornic iar urechile - mi sunt răsfățate de sunetele scoase de el, abia începusem să îl încălzesc, eu ardeam deja din toate încheieturile dar fiind vorba de el, îmi plăcea să îl urc pe cele mai înalte culmi ale extazului.
Doream fiecare părticică din el precum un nesătul mereu pierdut în această nevoie , încep să mușc și să-i alnit abdomenul până când ajung lângă membrul lui dornic, îmi plimb limba pe lungimea lui și mă bucur de reacțiile corpului care tremura la fiecare atingere a mea, încep să îl iau precum cea mai savuroasă acadea și continui să îl chinui până simt că este aproape de final, amplific intensitatea jocului și îl pătrund cu un deget, gemetele sale se transformau în țipete de plăcere, spatele îi se încorda, în pumni strângea puternic așternutul patului, știam că avea să se bucure din plin de acest final

- cum ești?
-de la minunat în sus
-și acolo jos? Îl întreb făcând referire la ce s-a întâmplat seara trecută
-doarte puțin dar e suportabil, chiar nu ai de ce să îți faci griji, încearcă el să mă calmeze

Flavio P. O. V

Așa plăcut! aș vrea ca fiecare dimineață să fie așa, stau în pat așteptând să - mi fie servit micul dejun precum unui prinț, ador acest răsfăț, corpul meu încă tremură de la trezirea frumoasă avută, încă resimt aceea dulce plăcere prin fiecare celulă, acele magice momente ce prelungesc senzații la nesfârșit

Alan. P. O. V

A trecut un an iar noi am devenit tot mai apropiați, aveam convingerea că relația noastră nu se va mai schimba vreodată.

- deci? tu ce vrei, îi spun privind din nou meniul, ne aflam la un local sărbătorind trecerea lui Flavio la stadiul de major
- clătite sună bine
-ok, un tort mare și clătite pe lângă
-sau un tort din clătite
- și așa, da, e o idee bună

Eram la masă alături de câțiva prieteni, ne savuram comanda, eu fiind mai mereu fascinat de simpla prezență a iubitului meu dar de data aceasta ceva ne-a atras atenția la amândoi, avuse loc  o cerere în căsătorie, era frumos, era ceva ce simțeam că aș vreau și eu, cumva eram hotărât să fac asta.