CAPITOLUL II

60 11 15
                                    

     Ca în fiecare dimineață, primul lucru pe care îl fac este să vizitez templul Imeldei, zeița războiului

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

     Ca în fiecare dimineață, primul lucru pe care îl fac este să vizitez templul Imeldei, zeița războiului. Nu este un loc imens, aproape cât sala tronului, dar Imelda este protectoare Clanului meu. În momentele grele, am cerut ajutor zeiței, iar ea a răspuns mereu. Întreaga mea viața i-am simțit prezența, îndrumându-mă.

     – Nu cred că am văzut pe cineva să vină aici atât de des, Alona, una dintre preotese, îmi spune.

     Îmi mut privirea asupra femeii cu câțiva ani mai invârstă decât mine. De ani întregi, Alona a stat aici la ordinul Înaltei Preotese.

     – Răzbunarea Imeldei poate distruge regate.

     – Și din acest motiv ești aici? Te temi de răzbunarea zeiței?

     – Nu, îi mărturisesc. Îi vreu îndrumarea.

     – Greu este capul care poartă coroana. Sau, în cazul tău, cel care urmează să o poarte.

     Zâmbesc ușor, deși mă întreb dacă întreaga lume știe ceea ce este în sufletul meu. Sper că un. Până la urmă, un secret nu mai este secret dacă prea mulți îl știu.

     – Vino, Alona îmi spune. Vreau să-ți arăt ceva.

     O urmez prin templu, admirând desenele de pe pereți. Unul o înfățișează pe Imelda la nunta ei cu zeul morții, la picioarele lor aflându-se cadravele care semnifică războiul pe care furia zeiței l-a început. Altul o arată alături de Priamos, legendarul războinic care a avut-o pe zeiță ca mentoră.

     Alona mă conduce într-o încăpere secreta a templului, un loc în care poți intra numai cu acordul preotesei. Nimic nu se afla în acea încăpere în afară de un bol de aur cu apă.

     – Ce este asta? Întreb, aruncând o privire prun încăpere.

     – Îți poți afla viitorul, ceea ce Imelda a pregătit pentru tine. Dacă îndrăznești.

     Ezit. Dacă nu voi vedea ceea ce vreau? Dacă voi afla că îmi voi dezamăgi întreagă familie, că nu voi fi niciodată o conducătoare bună? Oare cum ar fi să îmi cunosc viitorul, să știu ce destin va fi scris pentru mine? O mie de întrebări îmi răsună în cap. Mă voi putea căsători cu Branson? Voi fi o regină bună? Ce plan are Garren? Ce urmează?

     Și, totuși, rostesc doar o întrebare:

     – De ce eu?

     – Pentru că ai venit aici mai mult decât oricine altcineva. Pentru că Imelda îți va oferi o viziune, dacă ea dorește.

     Înaintez spre bol, deși sunt sigură că nu este o alegere bună. A-ți cunoaște viitorul nu se termină bine. Dar nu pot ignora vocea din capul meu care îmi spune să mă apropii, să aflu ce îmi este destinat.

Săgeata Prințesei Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum