Kim Taehyung un bărbat în vârstă de 30 de ani, blând, prietenos, inteligent și direct este profesor începător de engleză. Deși are o personalitate directă și o aură bărbătească, acesta devine foarte timid și bâlbâit atunci când vine vorba despre iub...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
JungKook îl privește câteva momente fără să clipească apoi îi dă un borbânac –A.. Au "se uită urât la el" ce a fost asta? –Nimic, haide la culcare. Doctorul a spus că ai nevoie de multă odihnă
"Se îmbracă apoi iese primul din baie"
—
–Chiar rămâi.. Aici?
–Mhm. "Se face comod pe canapea" –Ok.. "Se întoarce pe cealaltă parte și face contact vizual cu JungKook" E.. Eu.. –Tu ce? Știi,la tine acasă ești tu. Vorbești lenjer iar la școală și chiar și acum ești.. De fapt te porți ca un robot sau o păpușă. Sincer nu pari natural de loc.
–Asta nu este treaba ta!
–Te comporți de parcă tu ai fi adolescentul aici "bufnește" Ești bipolar –Aish, culcă-te.. Nu mai vorbi atâta! "JungKook se strâmbă apoi se învelește pe cap" ești atât de copilăros"râde ușor" –Și? Eu măcar am 19 ani, am o scuză.
–Da da "chiocotește ușor"
—— Vis ——
–JungKook, ce naiba este cu tine? –Nimic.. Tată "zâmbește fals" –Jeon JungKook, de ce dracu tot chiulești, nu dormi și mai și bei? Eu știu că oamenii care beau or suferă ori sunt dependenți de alcool. Ce suferință poți avea tu la vârsta ta? Ce se întâmplă?
–Tată.. Sunt bine
–DACĂ EȘTI BINE, NU MAI BEA! AI 19 ANI, CE NAIBA ÎNSEAMNĂ ASTA? HUH? –Am.. Înțeles "iese grăbit pe ușă și o ia la fugă spre un cimitir mai exact cimitirul în care fratele său era" Hyung "Se sprijină de cruce și izbucnește într-un plâns zgomotos" Hyung..Eu sunt
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Brusc mormântul dar și crucea începu să se miște și vocea fratelui său însă mai groasă începu să se facă auzită..
–JungKook, bravo "râde" dar trebuie să și te deoghezi nu este de ajuns băutul. –D.. Dar.. Nu.. Vreau.. Hyung.. Ajunge –Nu ajunge, JungKook! Sunt fratele tău mai mare trebuie să mă asculți, bine? –N.. Nu "Spune pe o voce tremurată"
–Nu? –A.. H.. Hyung.. "Dintr-odată simte că cineva îl sugrumă însă nu era nimeni în afară de el în cimitir" H.. Hyung.. Te rog –Dacă nu mă asculți atunci vei muri!
Respirația îi devenea tot mai greoaie și mai rară, buzele începu să se schimbe la culoare iar ochii se dădeau ușor, ușor peste cap. Lacrimi mari îi curgeau din ochii ce abia mai rezistau –Oprește.. Te..
–Nu "râde isteric" {JungKook când era pe punctul să își piardă inconștiența a fost brusc îmbrățișat și mângâiat}
Realitate - între timp
Taehyung dormea însă fu trezit de un plâns și de niște suspine ce îi aparțineau lu' JungKook. Taehyung se ridică și cu pași mici se apropie de canapea. –Hei "îl strigă ușor apoi îl mișcă cu grijă" Hei!?
Îl întoarce cu fața la el și imediat inima i sa înmuiat.. JungKook avea ochii roși și lacrimi mari îi udau chipul, buzele îi tremurau la fel și trupul –Micuțule.."se așează lângă el și îl mângâie ușor pe spate" oare ce visezi de plângi așa? "Ne mai rezistând la tras cu capul în poala sa și prin surprinderea sa acesta sa oprit de plâns" Micuțule.. Sunt aici! "Continuă să îl mângâie ușor pe spate" nu îți fie frică.. Sunt aici lângă tine!
–E.. Ești.. Lângă.. Mine..? "Izbucnește iar într-un plâns ce era la fel de puternic ca celălalt însă acesta era cu voce tare" –Mhm.. "Începe și el să plângă" aici sunt "îl îmbrățișează strâns, sincer să fie și el avea nevoie de aceea îmbrățișare"
–N.. Nu.. Mă vei.. Părăsi.. Nu?
–Nu.. "Își mușcă buza" nu o voi face –Pro.. Promiți? "Își ridică ușor degetul mic spre el, Taehyung aprobă apoi își apropie ușor degetul de a lui JungKook" –Promit.. "Îl bate ușor pe spate" shh, sunt aici dragule "JungKook când aude „dragule" se opri din plâns însă și din respirat pentru o secundă" ești bine?
–Mhm... "Îi face loc lângă el" dormi cu mine –C.. Ce? –Te rog.. "Îl privește cu ochii mici" –Bine "se așează lângă el" haide la nani –Să nu pleci.. Altfel mă vei supăra! –Bine bine "îi pune capul pe umărul său" haide să dormim acum.. Bine?
–Mhm.. "Își închide ochii" este atât de confortabil "se face comod la pieptul lui Taehyung ce chiocotea fără să vrea"
–Ești atât de drăguț acum.. –Tu mereu ești drăguț "adoarme" {Taehyung oftează, sta puțin lângă JungKook apoi se ridică ușor în fund}
–Nu.. E bine.. Devin tot mai slab pentru el..și nu este bine. "Îl privește trist" Îmi pare rău JungKook se pare că nu mă pot ține de promisiune.Îmi pare rău
Se îmbracă în hainele sale apoi se re apropie de canapea. Se lasă pe vine apoi își duce ușor mâna pe fruntea lui JungKook –Când ne vom revedea mă voi comporta cu tine exact cum trebuie să se comporte un profesor cu studentul său.. Îmi pare rău JungKook!
"îi sărută fruntea apoi părăsește salonul ca mai apoi spitalul.. "
