Pentru cineva care a încercat ani de zile să facă pe nepăsătorul se pare că am cam dat greș. Dar asta e, acum nu mai trebuie să arăt nimănui cum sunt cu adevărat. Deci pot plânge nestingherit pe holurile casei mele cândva atât de plină de familie și prieteni iar acum atât de goală...atât de pustie...
Am învățat cu toate astea, că amintirile nu trăiesc cât tine de mult. Ele trăiesc până când le uiți, dar cum uneori nu poți face asta, ele te bântuie. Așa că nu pot spune că eu bântui pe cineva, căci nu știu dacă mă plimb veșnic prin capul acelei persoane, dar în calitatea mea de rest al unei vieți omenești, mă simt în continuare bântuit de oamenii din capul meu care tot vin și pleacă, dar mereu se întorc, eu nu mă mai pot întoarce.
Iar asta știu sigur.
CITEȘTI
Dead ☯ kurt c.
Fanfic”E un moment în viața fiecăruia în care totul se sfârșește.” Love and Death
