Hack me

19. Cinque Terre

Reședința Conti se afla în Toscana într-o vilă destul de modestă. Familia lui Matteo avea inevitabil și o cramă în apropierea casei, alături de o vie foarte bogată. În timpul anului stăteau în Milano, dar în apropierea sărbătorilor reveneau în Cinque Terre pentru a se bucura de liniște.

Matteo închiriase un avion pentru a ajunge mai repede și a evita toată nebunia din ajunul Crăciunului. Avril fusese mai mult decât stresată tot drumul. Era prima data când cunoștea părinții unei persoane cu care era împreuna și avusese câteva coșmaruri ca aceștia n-o vor plăcea. Se simțea și foarte prost pentru ca nu vorbea italiana și urma să se bazeze pe Matteo drept traducător. Singura ei scăpare era sa găsească un cadou foarte potrivit, deși avusese doar o zi la dispoziție. În zadar îl tot ruga pe Matteo sa vina cu idei. S-a plimbat cu ea prin magazine o zi întreagă găsind cu greu ceva, iar după ce au terminat cumpărăturile a sugerat sa cumpere ceva si pentru sora lui. Pe Avril au apucat-o toți nervii pentru ca era prima data când auzea ca are o soră.

Nici pentru el aceasta mică vacanța nu era foarte relaxanta. Știa că familia lui n-o sa poată sa se abțină și o să pună întrebări nepotrivite la un moment dat. Îi avertizase de cel puțin 5 ori înainte să ajungă, dar pentru mama și sora lui păreau simple sugestii. De Federico nu își făcea neaparat griji pentru ca era convins ca nu va veni.

Când au intrat în curte, prima care le-a ieșit în cale a fost sora lui mai mică, Chiara. Avea același par negru ca frății ei, dar ochii erau de un verde foarte deschis, iar toată fața îi era acoperită de pistrui. I-a sărit în brațe lui Matteo țipând de fericire, trecând apoi și la Avril și în final la Anubis care latra în disperare.

- Ma bucur atât de mult să te cunosc!! Am crezut ca glumește când ne-a zis ca aduce o fata. Ești atât de frumoasă...

- Vorbești spaniola?? a spus Avril uimită.

- Bineînțeles!! Suntem jumătate spanioli, nu ți-a zis Matteo?? n-a mai așteptat răspunsul și a luat-o de mâna trăgând-o după ea în casă. Bineînțeles ca nu ți-a spus, uneori am impresia ca are 3 cuvinte in vocabular. Lasă, o sa îți povestesc eu totul despre noi.

De cum au intrat în casă, doamna Conti a ieșit in bucatarie purtând un șort plin de făina.

- Bambino!! Ați ajuns! Vai dar ce fata frumoasă, cum ai putut să o ții ascunsa de noi. Vino iubita mea, ți-e foame??

Nici n-au făcut cunoștința și a așezat-o la masă. Semăna foarte mult cu Chiara. Amandoua erau foarte energice și vorbeau cu Avril de parca o cunoșteau de o viața. Încercau să vorbească numai în spaniolă, dar le mai ieșea din când în când o propoziție în italiană. Se bucurau foarte mult să o cunoască, trecuse foarte mult timp de când Matteo le prezentase pe cineva. Observaseră că are o influența mare asupra lui, pentru prima data în ani de zile îl vedeau că poate sa aibă și o dispoziție bună și să schițeze câte un zâmbet. Cu greu s-au abținut să nu aducă asta în discuție, deși era pe ToDo list-ul Chiarei.

Avril se simțea copleșită de toată atenția. Atmosfera era total opusa de cum își amintea mesele cu familia ei. Toate grijile pe care le-a avusese în ultimele zile au dispărut instant. Când au ajuns la desert a apărut și tatăl lui Matteo. Era un bărbat foarte înalt și solid și arata ca o copie a celor doi frați. A analizat-o atent înainte să dea mâna cu ea făcând-o să se simtă puțin incomod. Matteo se temea puțin să nu pună el întrebările grele, dar din fericire și acesta s-a abținut cu brio.

- Și fratele tău? Nu a venit cu voi?

- Papa, știi ca Frede nu vine niciodată de Crăciun, nici nu știu de ce mai intrebi... a intervenit Chiara.