- Nina, vino! Lasa-l in pace. Tip la Nina sa-l lase pe dl. Cameron in pace.
- Sttt! Uita-te in spate si lasa-ma in pace! Imi intoarce aceasta vorba, eu incruntandu-ma pentru a-mi da seama la ce se refera. Deodata simt cum niste maini foarte fine la atingere si mari, imi acopera intreaga fata si nu-mi dau voie sa vad cine este acea persoana din spatele meu. Eram speriata pentru ca nu stiam ce se intampla, cine este si de ce face asta. Sigur este un gest prietenesc, dar cine o fi?
- Lasa-ma sau te ranesc! Spun pe un ton apasator si cat se poate de calma. Nimeni nu scotea niciun sunet. Am avut o presimtire ca este Nick, insa nu eram sigura. Am pus mainile mele peste cele ale persoanei care ma tine de fata si am zambit, pentru o fractiune de secunda. M-am intors usor cu fata la acest individ, bineinteles in aceasi maniera, tinuta la ochi. Imediat ce am lasat cele doua perechi de maini sa cada, si am deschis ochii, am observat ca e Nick. Nu stiu de ce, dar eram foarte bucuroasa sa-l vad din nou, sa-i vorbesc si sa-l ating chiar si intamplator. Pentru un moment mi-am amintit ca Nina se tinea dupa dl. Cameron, dar am lasat-o in pace.
- Hei! Ce mai faci? Ai dormit bine? Ma intreaba Nick.
- Hei! Da! Foarte bine. Tu, ce mai faci? Esti ok? Nu am vrut sa-i dau prea multe detalii si sa-i spun ca am adormit cu gandul la el pentru ca dadeam o impresie proasta, gen o fata disperata de un baiat abia dupa prima intalnire.
- Da. Chiar m-am distrat aseara. Ar trebui sa mai iesim...
Ochii mei au inceput sa-mi straluceasca puternic. Oare asta e un semn? Stiu ca ma indragostesc repede de un baiat, dar e posibil sa-l uit atat de devreme pe Tom? Oare e o alta invitatie la cina, poate o cina romantica sau ... nu, nu, nu! Nimic. Gata!
- Sigur, oricand.
Am mers impreuna spre clasa. Desi urma sa ne despartim, pentru ca aveam ore diferite, Nick a fost foarte politicos si m-a indrumat spre clasa mea. Chiar cand eram pregatita sa ating manerul usii, aud din partea stanga pe cineva alergand si tipand *STAI!*. Cine altcineva ar puta fi, cu exceptia Ninei.
- Uhh! Ce faci? De ce nu m-ai asteptat? Ma intreaba Nina, rasufland, parca cu tot mai putin aer in piept, rar.
- Pai erai ocupata cu dl. Cameron. Nu am vrut sa stric nimic construit de tine. Ii adresesz acesteia.
- Ha ha ha ... ce am uitat sa rad. Tu erai cu Nick, te-am vazut.
- Mda... hai la ora sa nu intarziem, incercam sa schimn subiectul.
- O sa discutam, stai linistita.
*Din perspectiva lui Nick*
Ohh, Doamne! Fata asta e perfecta! E tot ce mi-am dorit vreodata. Este atat de calma, de simpatica, frumoasa, inteligenta si atragatoare. Oare are prieten? Sa o intreb? E prea mult... Ne cunoastem de o singura zi, dar simt ca o stiu de cativa ani, asta poate pentru ca s-a simtit bine aseara alaturi de mine si nu a fost nevoie sa stea incordata, ci sa fie ea. Cum poate sa nu aiba prieten? Totusi, nu cred ca as putea avea o relatie cu ea. Sunt mult prea diferit. Ea este o fata simpla, finuta care are o prietena foarte buna si de incredere, nu un monstru, cum sunt eu, care de fiecare data cand e luna plina se transforma in cutotul si totul altcineva. Daca m-ar cunoaste mai bine si-ar da seama. Nu trebuie sa risc, voi astepta momentul potrivit si trebuie sa fiu cat se poate de atent la fiecare detaliu. Jade este foarte inteligenta. Nu cred ca imi ascunde ceva, insa daca vreau sa am o relatie de cel putin o prietenie apropiata cu ea, nu trebuie sa avem secrete unul fata de celalalt. Oare cand sa-i spun si cum? Sigur o sa vina de la sine, nu ma mai chinui eu.
- Hei, Nina! Ce faci? O vad pe Nina singura, ceea ce e ciudata fiind ca mereu este cu Jade. Sunt de nedespartit.
- Hei! Bine, tu?
