4. Știu. Doare...

331 29 4
                                    

Eu si Tom urma sa ne intalnim. Am mers impreuna la un pub, unde ne-am comandat fiecare ce a vrut.

Era liniste intre noi. Nici unul nu scotea un cuvant. Tom s-a gandit sa sparga linistea.

-Si... Ce vroiai sa-mi spui atat de important?

Ma intreaba lasandu-si capul in jos, de parca stia ce s-a intamplat.

I-am povestit cele intamplate, insa el parea nepasator si spunea ca il confund. Sunt sigura ca el era. Cine altcineva ar mai putea fi, sa fim seriosi...

-Scuze, daca te-am deranjat. Isi cere acesta scuze, eu zambindu-i. Doar ca te plac foarte mult. Esti frumoasa, populara, isteata si alte calitati si nu vreau sa te pierd. De aceea de fiecare data cand vorbesti cu un baiat intervin eu. Mi-e teama sa nu te pierd.

Dupa spusele lui, ochii mei caprui, s-au facut cat cepele de mari si s-a scurs o lacrima fierbinte pe obrazul meu. Era clar ca nu era momentul sa-i spun ca trebuie sa ne despartim si trebuia sa ma gandesc rapid la o alta solutie.

-Bine, te iert. Ii raspund sec.

Dar am doua conditii foarte importante.

1. Trebuie sa incetezi cu gelozia. Nu doar ca ma deranjeaza pe mine, dar cu asta imi dau seama ca tu nu ai incredere in mine. Si 2. Daca se mai intampla sa te vad odata facand aceasta greseala, ne despartim!

Eram foarte serioasa la momentul de fata.

- Jade, iti promit ca nu te voi dezamagi! Imi spune cu incredere si siguranta, apoi se apropie de mine si ma saruta pe frunte.

Imediat ce am ajuns acasa, mama era atat de curioasa sa vada ce am facut, sa-i povestesc totul... Ma intreba daca ne-am despartit, daca inca mai formam un cuplu si multe alte chestii de genu.

Nu am bagat-o in seama. Cred ca s-a prins ca nu i-am spus inca lui Tom.

A doua zi, la scala, imi scot cartile din dulap si il vad din nou pe Tom. De data asta am mers direct la el.

-Tom, te vad! Ii spun pe un ton apasator.

- Hei! Nici nu stiam ca esti aici. Eu doar... Curatam aceasta floare de praf. Da, asta faceam.

Tom cauta o scuza pentru a nu se da de gol, insa vocea care ii tremura si el fiind un esec la minciuni, mi-am dat seama foarte repede ca nu asta facea. Oricum era o minciuna banala.

-Tom, mi-ai promis. Ieri ai spus asta! Ma uit in ochii lui si ii spun cu sinceritate.

-Imi pare foarte rau, Jade. Te rog mai da-mi o sansa, te rog!

-Nu. Asta a fost ultima. Chiar daca ma durea sa-i spun toate astea, ii tranteam vorbele negandite in fata.

-Dar Jade... Au fost ultimele cuvinte auzite de catre Tom. Am plecat imediat din fata lui. Desi o parte din mine imi spunea ca am facut ce trebuia, cealalta partea imi spunea ca nu fac ceea ce trebuie. Am ranit un om. Nu am vrut, insa trebuia...

Nina mi-a fost alaturi si m-a sustinut, insa nu aveam nevoie de ea.

*perspectiva lui Tom*

Sunt un idiot! Cum am putut sa fac aceasi greseala din nou? De ce am facut-o? I-am promis! Am pierdut totul...

Am mers imediat la baia baietilor din scoala si m-am inchis acolo. Parca eram nebun. Am inceput sa vorbesc singur si cel mai grav era ca aveam ochii rosii si riscam ca multi prieteni sa ma intrebe ce am.

Trebuie sa i-au legatura cu Nina. Poate ea stie ceva si imi va spune.

Am descuiat imediat usa si am plecat in cautarea Ninei.

Toti se holbau la mine de parca as fi fost un lup infometat, dar nu asta imi pasa. Vroiam doar sa o caut pe Nina si sa aflu mai multe detalii despre ce s-a intamplat mai devreme. Intr-un final am dat de ea.

- Nina! O strig cu putere si rastit.

- Tom? Ce s-a intamplat?

- Spune-mi te rog ca Jade inca ma iubeste si vrea in continuare sa formam un cuplu!

- Ahh... Despre asta era vorba. Tom, Jade chiar are nevoie de o pauza. Poate una mai lunga...

-De ce? Ce i-am facut? O prind pe aceasta de umeri si incep sa o zgudui.

- Nu e vina ta. Are si ea nevoie de "spatiul personal". Trebuie sa rezolvati lucrurile intre voi. Nu ma implicati si pe mine.

*end perspectiva lui Tom*

*perspectiva lui Jade*

Aseara, i-am lasat un mesaj lui Tom si i-am spus doar ca trebuie sa ne vedem pentru a clarifica situatia, insa acesta nu mi-a scris inapoi. Dupa ore l-am asteptat in locul unde am spus ca ne vom vedea. L-am asteptat foarte mult timp. Chiar cand am vrut sa plec, l-am vazut venind. L-am salutat prieteneste. Avea ochii foarte rosii, de parca ar fi plans toata noaptea. Am inceput sa discutam. Era foarte scurt la orie intrebare ii puneam. Nu l-am mai vazut asa niciodata. Nu vreau sa ma despart de el. Inca il mai iubesc, dar totusi trebuie...

- Bine, facem cum vrei tu, Jade. Ai castigat jocul. Esti fericita. Sunt epuizat. Am stat toata noaptea treaz si m-am gandit la ce imi vei spune. O voce mi-a spus ca nu mai are rost, dar alta mi-a spus ca mai exista o speranta. chiar mai exista?

- Tom, nu vre... Acesta ma intrerupe.

- Bine. Am inteles. Multumesc pentru toate clipele de neuitat petrecute impreuna. Acestea au fost ultimele lui cuvinte pe care mi le-a transmis inainte de plecare.

- Ii cunosc foarte bine starea si imi pare rau.

Dupa toate cele intamplate, am mers acasa si i-am povestit mamei. Aceasta ma mangaia pe spate si imi dadea sfaturi care pareau sa fie de folos.

Sper ca v-a placut si capitolul asta. Incerc sa postez cat de des pot, insa scoala ma tine pe loc. Saptamana asta voi pune next sigur!
Astept pareri! :*

Un nou lup in haitaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum