Capitolul 4

12 2 0
                                    

A doua zi m-am trezit cu o durere îngrozitoare de cap. Toată starea mea de bine de până acum s-a evaporat instant. Știu că mi-am promis mie să fiu puternică și să nu mai plâng, dar pur și simplu nu pot... În momentele în care sunt mai bine și încep să îmi văd de viața mea și să stau cu capul ridicat, trecutul îmi este "turnat" în față ca o găleată de apă rece. Și atunci mă trezesc. Mă trezesc din visul meu perfect unde nu am griji și mă comport și mă simt ca o adolescentă normală.
Mă ridic leneș din pat și caut o pastilă de cap și o iau rapid. În timp ce îmi mănânc micul dejun verific mesajele și se pare că impresarul meu Nathan Litt are ceva important să îmi spună și îmi programez o întânlire cu el în după-amiaza asta. Din mail-ul lui pot să îmi dau seama că are vesti bune și mă liniștesc puțin.
La liceu ziua a decurs destul de bine în compania noului coleg, Andrew, care e ireal de drăguț. Împreună cu el, Sam, o tipă simpatică,brunetă și înaltă, care are și ceva în cap spre deosebire de celelalte fete din grup, Mason și Dean, gemenii mortali, care te pot face să râzi până și la propria înmormântare, am decis că o ieșire la piscină ar fi absolut perfectă.
După terminarea orelor mă îndrept spre o cafenea stilată din apropiere. Acolo era așezat la o masă mai retrasă Nathan. Când mă vede zâmbește și îmi face semn să mă așez. Comand un ceai și aștept vestea cea importantă.
-Monica nu o să îți vină să crezi!
-Ce este? M-ai făcut foarte curioasă și sincer mor de nerăbdare încă de dimineață să aflu ce ai de spus.
-Turneul a avut un succes răsunător și am primit cereri pentru interviuri de la o grămadă de reviste celebre. Dar nu asta e cea mai tare parte, ci faptul că m-a sunat Noah Clark și vrea să scoată o noua piesă. Și ghici cu cine?
Rămân șocată. Gura mi se deschide și nu spun nimic un minut întreg. Apoi încep să țip și să sar de fericire. Noah e unul dintre cei mai buni artiști ai momentului și are mai mulți fani decât aș fi visat eu să am vreodată.
-Nu pot să cred! Doamne, e absolut minunat! Nate ești cel mai tare impresar!
-Știu scumpo, spune râzând, dar aici e meritul tău, ești extraordinară.
Mai stăm de vorbă aproximativ 15 minute, apoi îmi cer scuze și mă îndrept grăbită spre casă. Am decis cu grupul să ne intanlim la 4 în fața unui club renumit. Ajunși toți, ne îndreptăm veseli spre intrare, unde sunt recunoscută de paznici și suntem conduși personal de unul dintre ei până în aripa cu piscina. Mergem în vestiare să ne schimbăm și ne așezăm apoi pe niște șezlonange. Eu și Sam ne luăm cu povestitul, pe când băieții se joacă ca niște copii mici în apă.
După ceva timp îi văd apropiindu-se de noi. Andrew arată atât de bine la bustul gol. Ăsta e singurul lucru pe care îl am acum în cap, însă fac tot posibilul să nu pară că mă holbez. Ajunge lângă mine și se așează pe șezlong. Îi fac mai mult loc și îmi răspunde printr-un zâmbet superb. Sam se duce în apă și îi ia și pe gemeni și, astfel, rămânem doar noi doi.
De o jumătate de oră vorbim despre tot felul de lucruri și radem cu gura până la urechi. Brusc,Andrew se ridică picioare și în secunda doi sunt așezată pe umărul lui și se îndreaptă în fugă spre destinație. Piscina. Sare în apă fără să se gândească de 2 ori și,cu mâna pe inimă spun că în momentul ăla am înghițit un litru. Ieșim la suprafață și înainte să zic ceva începe și mă stropește în față
-Ce...tot...faci? încerc să spun, Oprește.te!
El nu face decât să râdă și sa mă stropească în continuare.
Îmi vine o idee și mă duc la fund. Andrew se sperie și intră repede după mine. Mă aduce la suprafață și începe și vorbește rapid.
-Scuze,nu am vrut, ești bine? Te doare ceva? Îmi pare așa rău..
Nu mă mai pot abține și râd în așa fel încât cred că aud și morții.
-Tu ești atât de haios,cu față aia,spun printre râsete și mă chinui din răsputeri să mă opresc.
Rămâne uimit și după câteva secunde, în coltul gurii îi apare un zâmbet care îmi spune clar că pune ceva la cale. Se apropie de mine fără să pierdem contactul vizual nici măcar o secundă. Își lipește buzele de ale mele imediat și mă sărută dulce. Se desprinde de mine,îmi apucă mâna pe sub apă și îmi zâmbește.
Eu stau pur și simplu și mă holbez la el. Nu îmi vine să cred. Nu m-am gândit la posibilitatea unui iubit în perioada asta, dar tocmai am început să iau în calcul varianta.
Tăcerea mea pare să îl agite și îi strâng mana mai tare și zâmbesc și eu. Se calmează vizibil și mă întreabă dacă vreau să ies cu el mâine. Dau din cap în semn că da. Normal că vreau. Și mâine și în orice altă zi. E frumos, deștept și deloc arogant. E perfect, mai pe scurt.
În timp ce ne îndreptăm spre casă, Andrew se oferă să mă conducă deoarece am venit pe jos fiindcă era aproape. Mergem unul pe lângă altul fără să spunem nimic, dar băiatul de lângă mine sparge liniștea?
-Monica, uite...eu te plac și mă gândeam dacă ai vrea să fi iubita mea...,spune ușor nesigur și așteaptă nerăbdător să îi răspund.
Mă apropii de el și îl sărut apăsat.
-Da.
-Serios?întreabă uimit.
Îi fac semn din cap că da și mă sărută plin de dorință. Zâmbim amândoi și ajungem în fața casei mele. Îl invit înăuntru și stăm de vorbă până la 10. Andrew pleacă și eu mă indrept direct spre cada mea și fac o baie lungă și relaxantă. Nu mă pot opri din zâmbit si adorm la fel de fericită.
Prima oară în ultimul an...

SingurăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum