Love with problems

11

Taehyung răsuflase ușurat când intrase în conac simntind cum toată tensiunea de mai devreme dispărea. A crezut ca mai avea puțin și își dădea duhul la cat de mult își ținuse respirația, și nu doar pentru faptul ca l-a văzut pe vampir cum îi dăduse un pumn acelui băiat, dar și pentru faptul ca îl simțea prea aproape de el, mai ales atunci când îi bandaja mâna. Parcă o mie de fluturi au decis să îl chinuie, și sincer nu îi plăcuse, chiar dacă mințea.

Și-a lăsat în liniște adidașii nevrând să își trezească hyung-ul, oricum în tot conacul, la cat de mare era, șansele să audă erau mici, totuși inima nu-i dădea voie. Făcând pași mici pipăia cu mainele în aer, pentru a fi sigur ca nu lovea ceva însă o mâna îi prinde brațul, Taehyung tresărind speriat, însă calmându-se când și-a dat seamăn ca doar Jungkook era. S-a întors așa încât să îl poate privi, dar vedea doar umbra, era prea întuneric.

"Fii atent, acolo e o noptieră" șopti încet, blondul întorcându-și capul spre direcția unde a vrut să meargă, dar nu vedeam aproape nimic.

"De unde știi, adică cum ai văzut ca mă îndreptam spre acolo?" intreaba, respirația oprindu-se brusc când nasul sau atinse ceva moale.

Gândindu-se un pic, atingea un material.

"Chiar și dacă e întuneric, eu pot vedea câteva obiecte, și în legătură cu noptiera, locuiesc aici de ani, deci pot merge în casa mea și cu ochii închiși" auzi un chicot iar Taehyung doar schiță un zâmbet.

Pur și simplu îi dădea fluturi fără măcar să facă nimic.

"Haide sus, înainte ca cineva să se trezească"

Taehyung murmurase un bine mergând încet, ajutat fiind de Jungkook, dar când mai aveau un pic să ajungă la scări, lumina brusc se aprinse, făcându-i pe cei doi să împetreasca, și să se întoarcă la unison. Jungkook a vrut să își dea o palmă peste față zărind corpul prietenului său Seokjin cum stătea cu mainele la piept, o sprânceană ridicata uitându-se nu prea frumos.

A uitat ca încă era plin de sânge. La naiba.

"Pot să știu și eu de ce vă furișați ca niște hoți?"

"Scuze hyung , nu am vrut să vă trezim" fu Jungkook primul care răspunse ascuzandu-și încet mâna la spate ca cel mare să nu îi vadă rana bandajată dar era deja prea târziu, Seokjin observase, la fel cum observase și pata de sânge de pe pantaloni.

"Tae poți te rog să te duci în camera ta, am ceva de vorbit cu Jungkook" spuse uitându-se fix în ochii brunetului acesta știind ca o va păți rău de tot.

Taehyung l-a privit pe brunet nesigur după aceea pe vărul său care cu un semn scurt îi arătase scările într-un final blondul aprobând și a fugit sus nu înainte să îi trimite o privire îngrijorătoare brunetului care doar scuturase din cap.

Seokjin asigurându-se ca nimeni nu mai era în afara de cei doi la luat ușor de mâna cealaltă trăgându-l până în bucătărie.

"Spune-mi și mie te rog frumos, ce ai pățit la mâna" brunetul lase un râset forțat ducându-și mâna în spatele capului.

Un tic pe care îl face când e stresat.

"Ei bine... știi hyung.... păi eu~"