Love with problems

15

"Haide hyung, am nevoie doar de aprobarea ta, de ce nu mi-li oferi?" brunetul scrâșni din dinți în timp ce își privea mentorul în ochi, încercând de câteva minute să îl facă să îi permită in îl ajuta pe tatăl lui Taehyung, însă Namjoon nu accepta, și asta îl frustra foarte tare.

Namjoon își drese glasul urmărind conținutul paharului din mâna, culoarea roșie murdărind demult pereții sticlei de porțelan. Seokjin cat și Taehyung plecase până în oraș, din câte înțelese sa cumpere producte pentru vizita așteptată a unui prieten vechi de a lor, așa ca în tot conacul erau doar ei doi, plus încă câțiva angajați, deci puteau sa bea sânge fără să fie Taehyung de față.

"Asculta" isi fixase într-un final ochii cu a brunetului zarindul cum avea toată atenția pe el, Jungkook fiind ochi și urechi. "Chiar și dacă încerc să îți explic DE CE nu poți să îi dai sângele tău de nenumărate ori, nu e soluție, Jungkook nu avem garanția necesară ca o să meargă, bărbatul ăla e în comă de mai bine de 5 luni, e periculos să riști dacă nu știi ce o să se întâmple în corpul său, dacă ar fi fost, nustiu mai devreme, mergea dar așa nu știm, poți să înțelegi, o să îl omori pentru ca sângele tău va încerca să intre în sistemul său ce nu lucrează de atâta timp, poate să îi ajungă la inima, inima ce încă bate manual cu ajutorul aparatelor, așa ca e riscant, nici un vampir nu o făcuse iar eu nu te voi lăsa pe tine să faci experimente"

Jungkook privea podeaua tensionat, pumnii fiind demult puse într-o strânsoare încinsă, fiorii de nervi trecându-i de la picior până la cap. Avea dreptate într-un fel, dacă un muritor se rănește atât încât îi provoacă leșin, sângele lor are șansa să îl vindece, dar când o persoană a ajuns în comă de mai bine de jumate de an, nu se știe dacă va mergea, pentru ca așa cum a și zis Namjoon inima ar putea să îi oprească din cauza cantități mari de sânge care încearcă să îi readucă la viață. Știa asta, însă tot nu vroia să se lase bătut, Taehyung avea nevoie de tatăl său, avea nevoie să îi fie din nou alături să îl sprijine ori să îsi petreacă cu toată familia, cum a fost înainte de acel accident.

Jungkook nu știa iubirea de tată, pentru ca nu a avut unul, acel om care murise, de fapt care a fost ucis de mâinele lui a fost doar un străin care mama lui a reușit să își întemeieze o mică familie, deci nu știa nimic de adevăratul său tată, pentru ca, conform mamei lui dispăruse atunci când avea câteva luni. Deci în ziua aceea când auzise ca vroia să îl omoare doar ca au aflat ca era vampir Jungkook nu a stat pe loc, i-a omorât in cel mai crud mod posibil.

Undeva în inima îi părea rau ca își ucise mama, însă prostiile ce îi spusese acel idiot, manipularea și ura ce o avea asupra micului băiat speriat a dus-o pe mama lui în potriva sa, așa ca făcuse ce trebuia să facă.

Dar relația sa de acum câteva sute de ani cu familia lui nu se compară de loc cu relația pe care o are Taehyung cu părinții săi, față de el, a crescut cu o mamă blândă și iubitoare, și un tată jucăuș si protector, de aceea vroia cat mai mult posibil să îl readucă pe picioare ori măcar să îl facă să își deschidă ochii.

Cunoștințele lui despre vrăjitoare erau mici, nu avea habar dacă măcar existau însă să îl întrebe pe Namjoon cel mai probabil bătea la ochi, deci era nevoie singur să se gândească.

Oftând adânc a decis să îi dea dreptate argintului încuviințând doar din cap, ridicându-se și dispărând pe scări până în camera sa. Urma o lungă zi prin care să încerce în a găsi ceva ce, orice în al ajuta să îl vindece pe Domnul Kim. Uneori ar fi vrut să cunoască câteva căi în magie, așa i-ar fi fost mult mai ușor, dar nu văzuse niciodată vrăjitoare și Namjoon singur la fel nu știa.

Cum ar trebui să vindece pe cineva dacă există un risc să îl piardă cu totul?

***

Taehyung țopăia de când ieșise din mașina vărului său, Jin doar râzând de cât de copilăros era. Asta iubea la el, chiar dacă are o situație nașpa, încerca mult să nu își arate tristețea, și poate nu e bine, însă decât să îl vadă închis în cameră mai bine așa. Trebuie cumva să profite și să își mascheze el tristețea după telefonul primit de la mătușa sa.