Moftul Inimii

Doar noi 2 !

~Perspectiva lui Armin~

Rasaritul este atat de frumos.Multitudinea culorilor care se schimba in timp ce soarele se ridica pe cer iti da speranta unei zile noi,perfecte,poate fericita.

Nu am devenit sentimental pana la modul in care sa stau treaz doar pentru a privi rasaritul.Nici vorba!

Am stat treaz,toata noaptea,incercand sa gasesc o rezolvare pentru problema in care ma aflu.O idee..de atat am nevoie..de o idee demna de un geniu,prin care sa ii arat Mariei ca este importanta pentru mine.Ma chinuie gandul ca in 48h daca nu fac nimic,o pot pierde si in mod sigur nu am sa gasesc un mod prin care sa pot trece peste ea.Am fost vrajit sigur,altfel nu inteleg de ce imi bat capul atat de mult.Dar raspunsul meu vine la fel de repede...imi bat capul pentru ea,pentru ca o iubesc. O iubesc mult si nu vreau sa o pierd.Ce o sa ma fac?

Cu greu imi parasesc locul in care am stat precum o stafie,privind in gol,doar eu cu piticii mei din cap care imi strigau ca sunt un prost

Imi fac rutina de dimineață,intr-un mod mult mai lent.Imi trag picioarele dupa mine spre bucatarie pentru a manca ceva.Desi nu am pofta de mancare,stomacul meu pare ca imi declara razboi daca nu ii dau ce are nevoie,asa ca resemnat ma duc sa adulmec ce am prin frigider.

-Buna dimineata raza de soare!Ce face baiatul meu?...glasul lingusitor al mamei si modul in care ma alinta,ma sperie pentru ca imi ca cere in mod sigur ceva,asa ca ii intru in joc.

-Buna dimineata raza de soare!Eu fac bine mama,tu cum o duci?Mamica mea dulce si frumoasa a mancat ceva pe ziua de azi?

Zâmbetul ii devine unul stramb,in coltul gurii si intre sprancene ii apare o cuta.E confuza,probabil nu intelege ce scop am de o alint.Amandoi procedam la fel cand vrem ceva,lingusim,deci isi imagineaza ca tocmai ce dorea sa imi ceara ceva si eu as avea de gând sa fac acelasi lucru.Jocul se joaca in doi..am învățat de la cea mai buna jucatoare.

Ii zambesc larg si sincer.Primul zâmbet adevărat dupa ce sa intamplat aseara.

-M-ai prins. ..imi spune ea in timp ce imi aseaza in fata o farfurie cu clatite.

-Deci,de ce anume ai nevoie,mama?

- Am sa fiu plecata din tara,in delegatie.

-Continua...

-Am o lista pentru tine.Esti in primul an de facultate,dar ai crescut inconjurat de doctori.Stiu ca esti un baiat inteligent si ca iti vei ajuta mama.

-Cu ce anume?...o intreb cu gura plina si din ce in ce mai curios..pare a fi ceva foarte important pentru ea

-Am fost invitata la un congres al medicilor chirurgi.Se va face inmanarea premiilor pentru cei mai buni medici din acest an.Cum eu nu pot ajunge,pentru ca sunt nevoita sa calatoresc in Canada pentru o operație de urgenta,va trebui sa onorezi tu invitația.

-Cand e?

Nu ma deranjeaza sa imi fac prezenta la acel congres in locul ei.Singura curiozitate se leagă de data si locatia congresului,pentru ca mama nu va sta mult plecata pentru o operatie si câteva ore de supraveghere..inseamna ca evenimentul va fi in curând..mult prea devreme..dar cand?

-In seara asta!

Ochii mi se maresc la auzul acestor cuvinte si scap paharul cu suc din mana.Astrele isi bat joc de mine?! Am doua zile la dispoziție pentru a sta pe capul Mariei si sa o conving de intentiile mele sincere in legatura cu ea,ca acum sa aud ca am sa pierd deja o zi?!?!?..Nu..nu nu nu nu! Ma uit la mama cu niste ochi de catelus si cuvintele imi ies printre buzele tremurande.

-Te rog,spune-mi ca e o gluma de 1 aprilie cu efect intarziat!

-Nu!Este foarte serios!

-Tu cand pleci in delegatia sau călătoria aia stupida?