Clé: Levanter

Clé: 12

"Oh, aproape ca am uitat. Jisung trebuie sa plec!" Minho spune in timp ce apuca cateva plicuri dintr-un sertar.

"Unde?" Jisung se ridica de pe scaun și se apropie de el.

"Trebuie sa plătesc câteva facturi și să cumpăr câteva chestii folositoare pentru florărie. Ma voi întoarce cat de repede pot oricum. Crezi ca te descurci singur?" Minho apucă cheile mașini și se pregătește de plecare.

"Da, cred ca mă descurc." Jisung îi apucă mâinile în ale sale.

"Ai agenda pe masă în caz de orice." Minho îl trage mai aproape.

Jisung zâmbește către acesta apoi lasă un mic sărut pe buzele lui Minho. "Ar trebui să pleci dacă vrei să te întorci mai repede."

"Mhm"

Astfel, Jisung rămâne singur în florărie. Nu se întâmplă nimic neobișnuit, și spre norocul lui a trebuit să primească doar câțiva clienți.

Ușa se deschide pentru a n oară în acea zi, înăuntru intrând o bătrânică.

Jisung o întâmpină ca pe oricare alt client "Bună ziua, cu ce vă pot ajuta?"

Bătrânica îi zâmbește dulce "Oh, nu am venit pentru florii, am trecut aici pentru Minho, am venit să-i las astea." Aceasta așează o cutie pe masă "Tu ar trebui să fi Jisung, nu-i așa?"

"Da, eu sunt acela." Jisung îi afirmă, ignorând faptul ca femeia deja știe de existența lui.

"Minho mi-a povestit multe despre tine. Chiar ești un tânăr chipeș."

Jisung zâmbește "Mulțumesc de compliment, doamna..."

"Ah, da! Nu m-am prezentat, ce nepoliticos din partea mea. Sunt Song Inol, dar de obicei mi se spune doamna Ino." Femeia se prezintă.

"Încântat de cunoștință! Sunt Han Jisung dar deja îmi știți numele."

"Chiar înțeleg ce vede Minho la tine." Femeia dă din cap de câteva ori.

Jisung rămâne surprins o clipă "Mh, la ce va referiți?"

Femeia se apropie de el "Îmi dai un sentiment familial. Pur și simplu am impresia ca îți pot spune orice."

"Oh, nu am mai auzit sa mi se spună asta vreodată. Mulțumesc!" Jisung răspunde sincer. Nu în fiecare zi ți se spun astfel de vorbe.

"Și de asemenea, pari un băiat de treabă. Minho chiar a găsit persoana potrivită pentru el. Se vede ca l-ai schimbat foarte mult, l-ai schimbat în bine."

"Sper că așa este."

Jisung a continuat pentru restul zilei să vorbească cu doamna Ino, chiar și după ce a venit Minho. Simțea ca are atât de multe în comun cu aceasta, nu-i venea să creadă. Și în plus, nu strică niciodată să conversezi cu persoane mai in vârstă, mai ales atunci când nu te critică și îți spun cum ar trebui să îți faci viața. Nu, doamna Ino părea ca este un suflet de tânără într-un corp de bătrână.

Ziua ajunge la final, iar cei doi se întorc înapoi în locuința lor.

"Văd ca îți place de doamna Ino." Minho spune în timp ce hrănește animalele blănoase.

"Da, este o femeie extraordinară." Jisung spune în timp ce se ghemuiește lângă pisici și le mângâie încet capul.

"Ma bucur, chiar speram că o sa va înțelegeți." Minho îl privește cu zâmbetul pe buze. Chiar și după o zi obositoare Jisung îl face fericit și atunci când nu încearcă.