Gizeh: Începutul (RESCRISĂ)

PROLOG

Captivă în Iad

Degetele lui se strâng în jurul gâtului meu, simt cum plămânii îmi sunt privați de oxigen și în jurul meu imaginile se distorsionează, chipul lui se pierde în neant și corpul îmi devine maleabil. Mâinile mele se desprind de încheieturile lui lăsându-mă pradă Diavolului, ce mă sfârtecă în mii de bucățele. Simt cum întunericul mă fură încet, însă mâinile lui se desprind și aerul îmi arde brusc gâtul și plămânii. Ochii mi se deschid lăcrimând, imaginea monstrului intensificându-se din nou în fața mea.

— Te rog...șoptesc cu voce stinsă când mâinile lui prind materialul subțire al maioului și îl rupe dintr-o mișcare.

Urletul meu de spaimă umple încăperea, mâinile mi se duc instictiv către sâni în încercarea de a-i acoperi, dar mi le prinde și mi le duce deasupra capul. Cu o mână încearcă să tragă de pantalonii de trening ce îmi acoperă încă părțile importante și înjură printre dinți când cu greu dezleagă șiretul și reușește să îi tragă pe picioare în jos. Corpul meu se zbate în încercarea de a se elibera de mâinile lui murdare și buzele mele scapă un țipăt ascuțit când îmi rupe chiloții și îmi lasă la vedere locul neatins de nimeni până acum.

— Nu! Te rog, vocea îmi este de nerecunoscut.

Se apleacă și trage șiretul de la pantalonii mei de trening, se întinde apoi și îmi leagă încheieturile cu el, prinzându-l apoi de marginea metalică a patului din camera mea. Mă smucesc cât pot de tare, urlu și încerc să îl lovesc, dar palma lui puternică face contact cu obrazul meu. Scâncesc și apoi simt cum gura mea se umple de sânge. Scapă în totalitate de hainele mele și mă privește cum îmi trag picioarele la piept pentru a îmi ascunde goliciunea în fața omului pe care, nu de mult îl strigam tată.

Mâinile lui prind catarama de la cureaua pe care o poartă și o desface nerăbdător. Pantalonii lui îi ajung la glezne și ochii mi se strâng, încercând disperată să evit imaginea ce urma să îmi distrugă complet viața. Îmi prinde gleznele și îmi trage picioare spre el, încerc să îl lovesc cu ele, dar le desface în jurul lui și îmi prinde coapsele, simțindu-l tot mai aproape de ceea ce îi va aduce lui satisfacție și mie sfârșitul.

— Fii fată cuminte și tati îți promite că o să te facă să te simți bine.

Urletul meu umple încăperea din nou.Când mădularul lui pătrunde în mine, simt cum totul se rupe în interiorul meu. O durere cumplită îmi cuprinde abdomenul și feminitatea. Urletele mele de durere și spaimă se împletesc cu gemetele lui de plăcere, lacrimile îmi curg șiroaie și îmi simt corpul cedând complet în fața asaltului dureros pe care este nevoit să îl suporte.

Ochii mi se închid complet și simt că organismul meu va ceda curând, însă monstrul de deasupra mea își termină treaba și se ridică satisfăcut. Îmi desface încheieturile și mă privește apoi cu un rânjet scârbos pe buze.

— Mult mai bună decât maică-ta.

Suspin și îmi trag picioarele la piept, evit să îl mai privesc și privirea îmi rămâne pierdută în podea. Nu mai am cuvinte, nu mai am curaj, nu mai am o viață. Mă simt murdară, mă simt pierdută și sunt singură aici cu el. Cu Diavolul care mi-a furat și ultima fărâmă de inocență.

E numai vina ei. A plecat și m-a lăsat aici, și-a luat nenorocitele de bagaje și nu a mai privit în urmă. Mă întreb unde este, ce a făcut în ultimii doi ani și dacă s-a gândit vreo clipă la mine, copilul ei.

Pașii lui se aud pe parchetul din lemn și tremur la gândul că deși pleacă acum, se va întoarce curând.

Nu îndrăznesc să mă ridic de pe saltea ore întregi. Feminitatea mea arde și pulsează de durere, buza spartă de palma primită s-a umflat și încă sângerează. Când îndrăznesc să privesc locul în care mi-a fost furat tot, suspin speriată. Lichidul cald ce îl simțeam pe coapse nu era doar ceea ce a provenit de la el, era și sângele meu. Cearșaful alb era plin și nu mai suportam să stau aici.