Adorm de trei nopți în cimitir,
Mă răsucesc, oftez, suspin,
La morminte noaptea vin,
La cavouri îngropate-n știr.Mă rezem de crucea rece,
Golul din mine nu trece.
Mă răsucesc, oftez, suspin,
În suflet-am acreală de pelin.Frigul mă cuprinde și pe mine,
Întunericul e acolo, uite-l, vine...
Mă ridic, cad, mă rănesc,
Ajunge lângă mine, îi zâmbesc.Mă apucă, dar eu scap,
În coșciug n-am să încap.
Mă ascund printre morminte,
Fac liniște, stau cuminte.Dar el iar m-a prins în gheare,
Creatura temută de soare,
Eu mă zbat, lupt, dar nu destul
El mi-a săpat deja mormântul.
CITEȘTI
La cenaclu, în cavou | Volum de poezie
PoesíaNu credeam vreodată că am să pot scrie poezie, dar cele câteva strofe trebuiau puse undeva.