Troublemaker | z.m | postez foarte rar

Capitolul 7

NU UITATI DE VOT. 

Dupa cele intamplate aseara, m-am imbracat rapid si m-am grabit sa ajung acasa. Eram atat de obosita, incat nici nu am mai apucat sa ma schimb de haine sau sa ma descalt.

Razele soarelui intrara direct printre perdele, facandu-ma sa imi deschid ochii incetul cu incetul. Imi frec ochii cu dosul palmei si oftez. Ma intind, dupa bajbaiesc lenesa dupa telefon.
Dumnezeule, iar intarzii ! In cinci minute aveam sedinta si am intarziat pentru a treia oara saptamana asta. Nici nu am mai apucat sa ma schimb de haine, si am fugit din casa cu greu din cauza tocurilor, spre masina. Invart cheia in contact si pornesc in goana spre sectie.

Afara era putina racoare, totusi vantul batea cu putere si era innorat. M-am uitat in oglinda cand vazusem cat de oribil imi statea parul si tenul imi era palid. Aranjez cateva fire de par, tinand volanul cu cealalta mana. 

*

- Ai intarziat, Parker.

Vocea lui Harry spune rece cand intru in incapere. Imi plec capul si murmur "Stiu, imi pare nespus de rau." Ii simteam ochii pe mine, precum si ai celorlalti din incapere. 

- Ia loc, adauga el autoritar. Ma uit prin incapere si vad masa din sticla in forma ovala, ocupand mai mult de jumatate de camera. Camera era vopsita intr-un gri plictisitor, iar intr-un colt era un ghiveci cu o planta care nici acum nu stiu cum se numeste. Ferestrele erau inchise, si dincolo de zidurile cladirii vedeam cum oamenii avea capul plecat in jos, unii fugeau grabiti, altii se adaposteau sub o sacosa din plastic, altora nu le pasa, iar altii mergeau rapid. 

Ma grabesc sa ma asez pe scaun si imi aranjez camasa. Langa mine mai era o femeie pe care n-o mai vazusem niciodata pe aici. Avea parul cret, in stil afro. O negresa cu imbracata cu sacou si pantaloni de stofa. Ma priveste cateva secunde, apoi de uita din nou la Harry. Cateva picaturi de apa se preling pe geam si eu le privesc fascinata. Chiar nu aveam starea necesara sa ii ascult pe Harry si pe ceilalti ofiteri vorbind, era necesar sa fiu prezenta, insa ma simteam total la nelocul meu, avand in vedere ce s-a intamplat recent cu Zayn. Nu cred ca era necesar sa imi reamintesc asta. Nu stiu ce a fost in capul meu.

- Cum spuneam, agentul Fish e trimis de la FBI pentru a prelua cazul cu atacul de la mall de acum o saptamana. Cu totii stim cine este faptasul, dar cum suntem politia locala, avem si alta cazuri si nu ne mai putem ocupa prea bine de caz asa ca ea e aici ca sa ne preia cazul, Harry face un gest catre o femeie cu par afro-american langa care m-am asezat. Sunt atat de aeriana incat nu pot realiza ce se intampla in jurul meu. Trebuie sa ma stapanesc si sa incerc sa revin cu picioarele pe pamant. 

In timp ce raspunde, se plimba de colo-colo si parea nervos, nelinistit, preocupat de altceva. Isi trecu mana cand termina de vorbit prin buclele sale intunecate si ochii lui atat de verzi ma priveau insistent. L-am privit si eu si simteam ca imi vine sa vars din cauza a celor intamplate saptamana asta. Si ma gandeam, daca FBI va prelua cazul, cum ramane cu planul meu, cu al lui Harry? Nu ma mai pot intoarce prntru ca deja am pornit. Sunt atat de sigura ca voi reusi, dupa toate ce s-au intamplat si dupa ce a trebuit sa indur.

- Nu va dura mult, doar iau ce cred eu ca e esential, femeia cu par afro de langa mine vorbi. Vocea ei parea pitigaiata si parca imi zgariau creierii. Tot ce voiam era sa inceteze din vorbit ca sa pot sa ma duc in biroul meu sa pot bori in cosul de gunoi. Devenisem ametita si ma simteam de parca toata camera se invartea incetul cu incetul, pana cand a ajuns sa se invarte atat de tare, asemeni fortei centrifuge unei masini de spalat. Imi sterg broboanele de sudoare de pe frunte cu ajutorul manecii camesii. Nu eram bine deloc si trebuia sa plec de aici.