Vaiana pov.
Taehyung se săruta cu tipa roșcată care stătea adineauri langa mine. O săruta de parcă nu s-au văzut de un car de an și părea că se devorează unul pe celălalt. O săruta sălbatic, nu cum m-a sărutat pe mine in noaptea aceea...
Îmi scutur capul ca sa alung lacrimile apoi incerc sa zâmbesc.
Vaiana: Da, bineînțeles! Îl căutam cu privirea pe Jungkook.
Anais: Bine. Haide! Spune zâmbind din nou.
Mergem toți trei la acesta, tăbărând pe el in timp ce îl felicitam.
Namjoon: Felicitări, frate! Știam că o să câștigi!
Anais: Da, felicitări!
Jungkook: Mulțumesc, v-am spus eu că suntem cei mai buni!
Jungkook ne îmbrățișează pe toți strângându-ne puternic.
Vaiana: Jungkook..nu mai am aer!
Jungkook: Oh, scuze!
Incepem sa râdem atrăgând câteva priviri. Îmi îndrept involuntar privirea pe cei doi care acum avea un moment "intim" discutând naiba știe despre ce.
Trebuie sa rezist până ajung acasă.
Lumea incepea sa plece ca sa se pregătească pentru bal. Într-un final pleacă și Taehyung cu roșcata aceea.
Jungkook: Haideți, să înceapă petrecerea! Strigă începând să se îndrepte spre ieșire.
Vaiana: Mergeți înainte, mă întorc imediat.
Anais: Bine, ești sigură că te simți bine?
Încuviințez din cap și aștept zâmbind sa plece.
Băieții o iau înainte însă Anais îmi mai aruncă o privire înainte sa plece și ea.
Nu reușesc să mă mai abțin până acasă. Acum că nu mai e nimeni aici, dau frâu liber lacrimilor și mă prăbușesc pe iarba rece. Mă ghemuiesc langa perete strângându-mi picioarele la piept.
Are o iubită! La naiba, și eu visam cai verzi pe pereți!
Dau cu pumnul în perete suspinând. Ar trebui să mă adun și să plec acasă, dar îmi e frica c-o să dau ochii cu el.
Chiar așa, cum o să-l mai pot privi în ochi acum fara să incep sa plâng?
Doamne, e singurul băiat de care m-am îndrăgostit vreodată. Singurul pentru care as fi făcut orice!
Știu că sună prostesc, dar voiam să avem ceva special, ceva al nostru. Dar toate astea s-au dus pe apa sâmbetei. Acum totul e distrus. Nu că ar fi fost ceva, de fapt, dar ar fi putut fi.
*
Am ajuns acasă pe jos, prin ploaia rece. Cel mai probabil o sa răcesc dar asta e ultima mea grija in momentul asta.
Are o iubită..
După ce îmi dau jos hainele, mă scufund in cada plina cu apa calda. Stau zeci de minute uitându-mă in gol și gândindu-mă doar la ce am văzut.
Mă simt de parca am fost înșelată, desi asta este de-a dreptul imposibil.
O săruta cu atâta pasiune...vreau să mă sărute pe mine așa, nu pe ea.
Ce are ea și nu am eu?
Ce ar trebui sa fac ca sa mă observe și pe mine? Sau fiu și eu importanta pentru el?
Lacrimile îmi curg in continuare pe obrajii îmbujorați.
Ar trebui sa fiu mai slabă? Sau sa am forme mai accentuate? Probabil..
După o oră și jumătate ies din cada. Îmi înfășor corpul într-un prosop și ies din baie. Intru in camera mea privind ceasul de pe noptiera. Mai sunt 2 ore până la bal.
Îmbrac niste haine comode și călduroase și privesc rochia și celelalte lucruri pe care abia așteptam să le port. Ce rost mai are? Oricum nu o sa mă pot distra. Și dacă îl voi vedea din nou nu garantez că nu voi izbucni în plâns. Mai ales daca apare și aia pe acolo.
Încep să le pun pe toate in dulap.
Poate cu alta ocazie..
Dat fiind faptul că Ella și Ayan o să ajungă acasă peste jumătate de oră cobor în bucătărie fiind pregătită să-mi iau ceva să mănânc ca sa nu fiu nevoita să cobor la cina. Nu vreau să mă vadă nimeni în momentul asta.
Deschid frigiderul și brusc realitatea mă lovește. N-ar trebui sa mai mănânc atât de mult.
In ritmul asta nu doar Taehyung o să mă evite.
Închid frigiderul oftând și din nou pornesc spre camera mea. Mă așez în vârful patului și scot jurnalul din sertar începând să-mi pun sentimentele pe hârtie.
Când termin de scris, lacrimile îmi curgeau din nou pe obraji. Oftez și îl pun înapoi la loc.
Îi las lui Anais un mesaj cum că am răcit și că nu mai merg la bal apoi îmi pun telefonul pe noptiera și mă bag sub plapuma încercând sa adorm și să scap de realitate.
Și pentru câteva ore reușesc.
Când mă trezesc deja e întuneric. Plescăi din buze somnoroasă și privesc ceasul electronic.
22:12.
Balul a început de doua ore.
Oftez.
Îmi verific telefonul și văd că am câteva mesaje de la cei trei și niște apeluri pierdute. Nu am auzit deoarece mi-am pus telefonul pe silențios.
Deschid conversația cu Anais și citesc ultimele mesaje.
" Ești bine? Cum te simți?"
" Sigur asta e? De când am coborât pe teren mi se pare că te comporți ciudat.. daca te pot ajuta cu ceva doar spune-mi."
" Îmi fac griji Vaiana, suna-ma te rog când vezi mesajul."
Oftez. O apelez și aștept să răspundă. Merita o explicație.
- Eram gata sa vin la tine. Ești bine? Ce se întâmplă?
Vorbește de îndată ce răspunde. Muzica se auzea înfundat pe fundal semn că se îndepărtase de zgomot.
Îmi mușc buza de jos ca sa opresc alte lacrimi să-mi curgă pe obraji.
- Sunt bine, serios. Am răcit doar. Am venit prin ploaie acasă după ce ați plecat voi.
- Dar de ce ai rămas pe stadion când nu mai era nimeni?
- Am avut ceva de făcut..
Oftează.
- Vaiana, știu că îmi ascunzi ceva și e in regulă daca nu vrei să-mi spui, dar daca ai nevoie de ajutor sau de orice altceva sunt aici pentru tine. Și băieții sunt. Ne-am făcut griji pentru tine.
- Îmi pare rău, și va mulțumesc.
- Nu ai pentru ce, scumpo.
- Cum e petrecerea?
- Plictisitoare fara tine. Toată lumea se bâțâie de zici ca au luat foc.
Incerc sa rad.
- Mă bucur atunci că va distrați. Spun după care fac o pauza. Anais, îmi cer scuze dar daca nu te superi, as vrea sa dorm puțin. Mă simt obosita.
- Desigur. Vorbim mâine. Lasă-mi un mesaj când te trezești, vreau sa știu că ești bine.
- Bine. Vorbim mâine.
- Ai grija de tine.
- Și voi, distracție plăcută!
- Mulțumim, scumpo!
Închid și oftez. Privesc în jur. Camera era luminată de ledurile roz cu albastru și transmitea o atmosfera calda și primitoare. Dar eu simt că mă sufoc.
Mă dau jos din pat și ies din cameră. Instinctiv, mă îndrept spre dormitorul lui Taehyung.
Intru înăuntru și pornesc lumina. Analizez puțin camera care era plină de parfumul lui, apoi apuc telecomanda și pornesc ledurile care își schimbau din când în când culoarea. Sting lumina și mă așez în patul lui, vrând să stau puțin acolo. Să-i simt mirosul și să-mi imaginez că e langa mine și mă ține în brațe.
Fără să vreau adorm in așternuturile lui.
Are o iubită...
