Îmi cer mii de scuze eu
Ți-am frânt inima-n tine
N-am avut curaj mereu
Să fiu alături de tine.
Tu gândeai mereu în fugă,
Eu tot la pasul meu mai lent,
Tu vroiai totul de-a gata,
Eu așteptam în gândul meu.
Tu vroiai mereu să crești,
Nu realizai ce vrei,
Eu te vroiam tot copilă
Toată ziua prin grădină.
Însă timpul grăbitor
În lume rătăcitor
Fără milă sau pudoare
Pe dată te-a făcut mare.
Copilăria ți-a răpit
Deși tu nu ai dorit,
Căci mereu te supărai
Când pe mamă auzeai:
"Nu mai plânge că ești mare,
De acum vine și ploaie!
Dacă vrei să-ți fie bine
Trebuie s-asculți de mine!"
Tatăl nu zicea nimic,
Căuta în lung și-n lat
Un bărbat mândru tare
Să te de-a la măritat.
Tu micuțo tot plângând
În grădină ai venit,
De fântână te-ai poticnit
Și lin cântând te-ai liniștit.
Atunci am văzut și eu
Cât de mare îți e trupul
Dar în ochii tăi cei blânzi
Vedeam eu tot o copilă.
Am rămas eu mut ști bine,
Să te-ascult cum blând cântai,
Și să văd zânele tale
Blânde ființe te alintau.
Nu erai nici tu ca alții,
Născută tot din magie
Tot ca mine ce mirare,
Eu sunt bestie, tu floare.
Mai văzut și mai ales
Căci cu tine eram blând,
Căci în ochii tăi mereu
Eu zăream tot un copil.
Timpul tot rătăcitor
Cu nimeni el iertător,
Tot într-una te presa
Însă tu rămâi a mea.
Doar zânele le-ai luat cu noi
Când noi în lume am plecat,
Departe de tot ce-a fost,
De speranțe fără rost.
Altă lume, altă viață
Ști bine pe noi ne-așteaptă,
Cu aripi și vânturi line
Să poți tu zbura mai bine.
CITEȘTI
Rug pentru flori
PoetryCeva scris de relaxare nu le nivel academic. Această carte este un volum de poezii triste (mai mult sau mai puțin), uneori cu câteva silabe în plus sau minus, mai mult după ureche decât după reguli. Și pentru a răpi bucuria multora o să spun acum "M...
