Pe mine-n pământul meu
Să mă puneți în final,
Făr de tronul maiestuos
Ci în lemnul nevopsit.
Cavoul cel blestemat
Să-l păstrați pentru dijmani,
Tot ce vreau eu, simplitate
Că e mai bună ca toate.
Să mă-ntorc eu în pământul
Ce să cresc el ma hrănit,
Să mă plimb de-acum pe sub
Cum m-am plimbat pe pământ.
Blestemat să fie cel
Ce în ciment mă va-ngropa,
Departe de râu și plante
Izolat de lumea mea.
Îl blestem și el să-ajungă
Înecat tot în ciment,
Împietrit în veci de-a pururi
Sufletu-i prins de trupu-i.
Să-și simtă etern duhoarea
Cărnii ce se descompune,
Lipsit de aer și de râme
Împuțit el va rămâne.
CITEȘTI
Rug pentru flori
PoetryCeva scris de relaxare nu le nivel academic. Această carte este un volum de poezii triste (în mare parte, posibil să îmi scape și ceva veselie pe alocuri), uneori cu câteva silabe în plus sau minus, mai mult după ureche decât după reguli. Și pentru...
