Privesc pe fereastră și văd cum steluțele argintii se desprind din norii de vată și dansează alene în văzduh . Jocul petalelor sclipitoare e amețitor .
Un peisaj măreţ și straniu răsare de sub cernerea de fulgi . Pomii au adunat pe brațe reci podoabe de argint . Încărunţiţi de zăpadă , copacii par fantasme ce se profilează în depărtări .
Case cu marame dantelate și poteci troienite îşi pierd conturul sub potopul de zăpadă . Ninsoarea densă și compactă pune stăpânire peste tot . Natura e amorțită , iar o liniște profundă învăluie împrejurimile .
Un vânt ascuțit îşi face simțită prezenţa şuierând un cântec trist . Pânza de noroi posomorâţi fâlfâie sub suflul înghețat .
Cernerea de fluturi albi din văzduh obosit își schimbă ritmul dansului . Lacrimile înghețate ale iernii se prind în vârtejuri ce se frământă aprig în înaltul cerului , apoi se apropie brusc de pământ . Înainte ca vârtejul de petale sclipitoare să-şi domolească furia prăbușindu-se pe covorul înghețat se mai ridică într-o ultimă zbatere în văzduh .
Noaptea sosește şi luna îşi saltă discul auriu pe cerul întunecat.
Vântul contenește și o dată cu el și dansul nebun al fulgilor.
Lumina blândă a lunii învăluie acest peisaj cu sclipiri de basm.
Nu mai ninge . E liniște , noapte , întuneric . Ici-acolo , câte un fulg din covorul de nea scânteiază slab sub razele reci ale lunii .
