amar

2 1 0
                                    

Amar e apusul în fiecare seară,
Pe treptele din fața casei cu o ţigară, Gândul îmi zboară la tine iar și iară.
Tu nu te mai întorci la mine diseară.

Soarele apune și lumina zilei dispare, Mai trag din aceiași ţigară un fum,
Odată cu ea și eu ma prefac scrum.
Iar eu în zadar îți caut chipul în zare.

Deja e întuneric și nu-ţi mai vad pasul, Ultimul fum și ajung la filtru ţigării, eu prefăcut în scrum la limita disperării.
De când ai plecat mi s.a oprit și ceasul

eterne scrieri mărunte Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum