Trage-mi-o, Tahir!

Prolog.

În orașul vijelios al Brașovului, sub lumina strălucitoare a stelelor și a felinarelor de neon care iluminau străzile înguste, eu, Alina Chivu, îmi simțeam inima bătând mai tare ca niciodată.

Aveam o grămadă de emoții amestecate în piept, iar gândul că se apropia sărbătoarea zilei de naștere a celei mai bune prietene, Andra, mă făcea să mă simt atât de entuziasmată, cât și nesigură.

La invitația ei de a celebra în clubul Arabian Night, un loc despre care auzisem multe, dar nu avusesem niciodată curajul să-l vizitez, am simțit o ușoară panică.

De obicei, eu sunt o persoană liniștită și retrasă. Mă simțeam acasă în sala de clasă, înconjurată de zâmbetele inocente ale copiilor care se bucurau de fiecare activitate. Fiecare zi la grădiniță era pentru mine o sărbătoare a copilăriei, iar eu mă pierdeam în poveștile pe care le împărtășeam cu ei.

Chiar și în rândul colegelor mele, timiditatea mea era bine cunoscută. Mă temeam de agitația din cluburi, de muzica stridentă și de mulțimea care părea să mă sufoc în fiecare dată când mă aflam printre necunoscuți.

Cu toate acestea, Andra era mai mult decât o prietenă; ea mă inspira și mă împingea să-mi depășesc limitele. Făcuse asta încă de acum 5 ani, când eu abia ieșisem de pe băncile facultății și îmi căutam de lucru. Ea, fondatoarea grădiniței unde lucrez, a avut încredere să mă angajeze și a susținut din plin procesul meu de dezvoltare. Astfel în timp, am ajuns prietene foarte bune.

— Alina, te rog! E ziua mea, iar tu trebuie să fii acolo! spuse Andra cu un zâmbet contagios, iar eu nu puteam decât să o privesc, cu ochii mei mari și căprui, plini de ezitare.

— Dar… M-am gândit că poate am putea să sărbătorim acasă, cu câteva prăjituri și un film… am încercat eu să sugerez, gândindu-mă la confortul călduros al casei mele.

Eram adepta liniștii și a păcii.

— Nu, nu, nu! Acasă este prea plictisitor! Vreau o noapte de neuitat! răspunse ea, agățându-se de mâna mea cu insistență.

În jur, colegele mele de la grădiniță, frumoasele și  plinele de viață Ana și Diana, se adunau în cerc, discutând despre îmbrăcăminte, machiaj și distracție. Mă simțeam înconjurată de voci energice și râsete, iar eu, timidă, mă zbăteam între dorința de a-i face pe plac Andrei și teama de necunoscut.

— Alina, tu trebuie să te îmbraci ca o adevărată divă! Ai un corp de milioane și trebuie să profiți! Hai că vom începe de la o manichiură! spuse Diana, entuziasmată.

Era un moment în care am simțit o scânteie de curaj cum se împletea cu nesiguranța mea. Mi-am amintit de vorbele înțelepte ale unei învățătoare care mi-a spus cândva:

— Să îndrăznești să ai încredere în tine, chiar și atunci când ești tentată să te ascunzi.

Totuși, privirea mea era plină de îndoieli, iar inima îmi zbura în toate direcțiile.

— Bine, bine! Mă voi îmbrăca, dar nu promiteți că o să mă faceți să dansez! Mi-e teamă că mă voi face de râs! am replicat cu un zâmbet timid, dar împletit cu o fărâmă de speranță. Reacția colectivului a fost instantanee – fetele au sărit în sus de bucurie, iar discuțiile despre toate minunile pe care le-ar avea acea noapte plănuite pentru noi, au început să capete amploare.

În fața oglinzii, m-am pregătit. Am ales o rochie de seară simplă, dar elegantă, care să-mi pună în valoare silueta. Părul mi l-am lăsat liber pe umeri, iar când Andra mi-a întins un ruj roșu aprins, am simțit cum încrederea în mine începe să prindă contur.

— Trebuie să arăți fabulos! spuse ea cu un entuziasm molipsitor, aplicându-mi rujul cu delicatețe. În acel moment, am realizat că, poate, îmi pot depăși limitele.

Când am ajuns în fața clubului Arabian Night, lumina dansantă de la ușile de sticlă ne-a întâmpinat cu un călduros „bun venit”, iar muzica ritmată ne-a atras ca un magnet.

Priveam în jur la clădirea decorată cu iluminări aurii și palmieri stilizați care păreau să se leagă unul de altul în ritmul melodiei.

— Aici vom petrece noaptea?, am întrebat, simțindu-mă puțin neliniștită, dar gândul că eram în compania prietenelor mele îmi aducea un strop de confort.

Pe măsură ce pășeam în interior, atmosfera ne îmbrățișa cu căldură. Mirosea a condimente și a daruri aromate, iar ornamentele bogate și gravurile tipice arabice creau un sentiment de mister.

La intrare, un angajat îmbrăcat într-un costum elegant ne întâmpină cu un zâmbet plin de căldură, iar pe fețele noastre nerăbdarea se citea clar. Andra a început deja să danseze, lăsându-se purtată de sunetele melodioase, iar eu, în schimb, mă aflam la marginea ringului de dans, admirând frumusețea locului și curajul colegelor mele.

În mijlocul ringului, un bărbat sexy și plin de tatuaje, cu ochi negri ca abisul, a început să capteze atenția tuturor.

Tahir Halool, proprietarul clubului, emana energie și carismă, iar prezența lui era imposibil de ignorat. Un fior de curiozitate m-a străbătut când l-am văzut interacționând cu publicul, iar un zâmbet a răsărit pe buzele mele.

Auzisem despre el. Fusese subiectul de discuție al colegelor mele tot drumul până aici și presa scrisa întotdeauna despre el.

— Hai, Alina! O să fie distractiv! strigă Andra cu entuziasm, întorcându-se spre mine, iar fetele îmi făceau cu mâinile din întuneric. Și așa, o mică flacără de curaj a început să crească în inima mea. Am decis că era momentul să-mi înfrunt anxietățile.

M-am alăturat lor pe ringul de dans, iar muzica și veselia mă îmbrățișau ca o pătura caldă. Am simțit cum timiditatea mea se topea în acel amestec de voie bună.

Pe parcursul nopții, se întâmpla ceva magic; vibrația locului îmi dădea puterea să mă descopăr pe mine însămi, mai aventuroasă și mai liberă. Am început să beau, la insistențele fetelor și, timida Alina parcă dispărea fără urmă.

Iar în acel moment în care Tahir a intrat în raza mea vizuală pe ringul de dans, nu m-am putut abține să nu îi admir tatujele fascinante, un labirint de simboluri care îi accentua personalitatea carismatică.

— Fiecare noapte aici este o poveste, spunea el destul de tare, vorbind cu o tipă pe care începeam să fiu geloasă că are atenția lui, în timp ce ochii lui străluceau cu o intensitate hipnotizantă.

Eu, absorbită și fascinată, nu reușeam să-mi dezlipesc privirea de el. Puneam asta pe seama alcoolului.

Pe măsură ce muzica continua să răsune, iar colțurile ascunse ale clubului deveneau mai ușor accesibile, am înțeles că noaptea fantastică mi se deschidea în față.

În acea noapte plină de magie, eu, Alina Chivu, am descoperit o parte din mine care fusese demult ascunsă, dar care a început să strălucească de-a lungul întregii experiențe.

Cu fiecare râs și dans, m-am lăsat purtată de entuziasmul prietenelor mele, de muzică și de energia vibrantă din clubul Arabian Night.

În inima Brașovului, m-am simțit în sfârșit liberă, și totul părea să fie un vis pe care nu-l voi uita niciodată.