Trage-mi-o, Tahir!

4. Revederea fecioarei.

Mă aflam în fața grădiniței, un loc care, în mod normal, ar fi trebuit să-mi aducă liniște și bucurie.

Soarele strălucea, iar zâmbetele copiilor umpleau aerul cu o vibrație jucăușă. Totuși, eu simțeam că totul se învârte în jurul unei singure persoane: prințesa mea. Privirea mea o căuta pe ea, într-o mulțime de fețe zâmbitoare, fără să observ mai nimic din jur.

Zilele trecute, nopțile pline de adrenalină de la Arabian Night mă bântuiau încă, amintirile acelei întâlniri fierbinți lăsându-mă copleșit. Îmi aminteam sărutul nostru din acea seară, momentul în care ne-am abandonat inhibițiile și ne-am lăsat purtați de o pasiune care părea să ne consume.

Și acum, aceeași femeie, care mă fascina, se afla acolo, la grădinița fiicei mele, numindu-se Alina Chivu și fiind educatoarea Arunei.

O urmă de bucurie și incertitudine mă cuprindea pe măsură ce o observam. Oare ce gândea despre mine? Oare mai simțea și ea acea chimie între noi? M-am simțit atras de energia ei, dar în același timp, greutatea responsabilității de a fi tată își făcea simțită prezența. Aruna era prioritatea mea, iar cumva, cu fiecare pas pe care îl făceam în direcția Alinei îmi era teama că avea să o îndepărteze pe ea.

Când am intrat în biroul educatoarei, privirea noastră s-a întâlnit. Inima mi-a sărit în piept. Era un moment electric, dar apoi, dintr-o dată, telefonul meu a început să vibreze insistent. Mesajul urgent m-a adus cu picioarele pe pământ – un scandal izbucnise la club, și eu eram chemat acolo imediat.

Sentimentul de nesiguranță m-a copleșit. Ce să fac? Să rămân și să înfrunt atracția care mă consumă sau să mă întorc în lumea stresantă și imprevizibilă a clubului? Prea multe lucruri lăsate nespuse, prea multe întrebări fără răspuns. Am realizat că, pentru moment, va trebui să o las pe Alina în urmă.

Când am ajuns în mașina mea, pulsul îmi bătea rapid. Mâinile îmi tremurau pe volan, gândurile fiind împrăștiate între Alina și scandalul de la club.

Când am ajuns, atmosfera din interiorul clubului era deja electrică, iar zvonurile despre scandalul care se desfășura erau tot mai neclare - se vorbea despre o bătaie sau poate o neînțelegere amoroasă.

Odată ce am pășit în club, m-am îndreptat către bar, unde prietenii mei discutau intens. Și în timp ce ascultam poveștile despre dispute, mintea mea zburda înapoi la Alina, la zâmbetul și privirea ei care mă străpungeau.

Mai aveam de rezolvat problemele de acolo, inima-mi găsea mereu o cale de a se întoarce la ea.

Cunoscând tumultul de la club, m-am decis că, după ce voi rezolva cele ce trebuiau făcute, voi căuta cu toată puterea să revin la Alina. Trebuia să discutăm, să aflu cine era cu adevărat și dacă destinul ne-ar oferi o a doua șansă. În acea noapte, chiar dacă eram prins în furtuna scandalului, inima mea căuta cu disperare zborul liber al iubirii.

Pe măsură ce spiritele din club se încinseseră, am reușit, în cele din urmă, să înțeleg pe deplin natura conflictului. O femeie, care părea cuprinsă de furie și durere, striga la un bărbat, arătându-i clar că știuse despre aventura lui extraconjugală. Oare el fusese chiar soțul ei? Pe scurt, aflând detalii despre scandal, mi-am dat seama că situația era mai complicată decât părea: bărbatul încerca să se scuze, dar refuzul ei de a-l asculta făcea tensiunea din aer și mai palpabilă. La acea oră, în tovărășia prietenilor mei, ochii mei căutau insistent soluții pentru a aplanare conflictului.

După câteva momente tensionate, am reușit să intervin. Am vorbit cu amândoi, încercând să dezamorsez spiritele. Cu răbdare, i-am explicat cât de important este să se discute, nu să se strige unul la celălalt. În cele din urmă, am reușit să ajungem la un numitor comun, bărbatul fiind de acord să își ceară scuze sincer, iar femeia, în ciuda lacrimilor, a acceptat să asculte.