ĪĪ

1 0 0
                                    

Știu ca liniștea e apăsătoare
îți dorești să privești în zare
dar,fereastra e închisă
tăcerea dintre noi încet persistă.

Parcă mă privești,dar ascunzi ceva
stau singura în camera caut liniștea
vocea din cap urlă disturbantă
singura cale acu e de tine luată.

Și încă te caut printre mii de pahare goale
dar tu nu stii sa mi raspunzi, priviri amare
dragă de ai veni să mă privești o clipă
o eternitate s ar duce și ar fi risipă.

Iată că vorbesc singură printre foi
degeaba mă mai duce gândul la noi
simt că o sa pleci cât mai departe
și o sa te strig, pe veci până la moarte.

poeziiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum