"Dansul cu diavolul te poate arde, dar când flăcările dorinței sunt aprinse, scăparea devine imposibilă."
Valentina Romano este o tânără care ar face orice pentru a-și proteja familia. Cu o mamă grav bolnavă și un tată care se luptă cu afaceri peric...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Valentina Romano
Micul de jun a fost singurul moment în care l-am văzut pe Dante într-un mod diferit de cum îl vedeam până acum -până ce a a adus în discuție copiii . Deși nici mie nu-mi vine a cred ,un pic din începutul zilei mi-a plăcut să o petrec cu el.
Apoi a stricat totul când a venit cu vestea ca Alejandro și un coleg de al lui vor fi companioni mei de drum .Nimic nu putea fi mai frumos decât să-i văd moaca acelui bărbat o zi întreagă .
—Ai vreun plan pentru ziua asta ?mă întreabă Alejandro ,care conducea mașina .
—În afară de a mă abține să nu te împing în fața mașini?intreb ironic .Nu .
Alejandro schițează un zâmbet ușor,privindu-mă câteva secunde în oglinda retrovizoare.Colegul lui ,Marco,e concertat pe telefonul său ,așa cum a fost până acum.Nu vorbește engleza,ceace într-un fel mă bucură .El pare mult mai serios și responsabil decat Alejandro și atâta timp cat nu ne înțeleg unul pe altul ,vom fi amici .
—Cine știe, poate ne și împrietenim, spune el, cu un aer plin de falsă speranță.
— Sunt aproape sigură că o zi e suficient să ajungem la limita răbdării, răspund, dând ochii peste cap.
Drumul continuă în liniște, până când observ că Alejandro reduce viteza și oprește în fața unui magazin de artă, cu vitrine largi și pline de picturi colorate și sculpturi ciudate. Îi arunc o privire confuză , dar el doar zâmbește misterios.
— Ce e asta? întreb, ridicând o sprânceană.
— O surpriză din partea dommului Dante, spune Alejandro. M-a rugat să fac o oprire aici.
Inima începe să-mi bată cu putere .Incantarea dansând în mine mai rău decât a unui copil care își despacheta cadourile de Crăciun.Magazine cu artă erau și în Los Angeles ,cu sutele chiar ,dar nu intrăm niciodată în ele .Prețurile erau prea mari pentru un portofel ca al meu .
Cobor din mașină odată cu Alejandro dar nu-mi fac curaj să intru .Ma uit la bărbatul de lângă mine apoi în spate ,la Marco care tocmai coborâse .
—Ai de gând să rămâi în mijlocul trotuarului?mă întreabă Alejandro.
Mă întorc spre el și îi adun cu o privire ascuțită.Acesta oftează și scoate din buzunar un card negru .Asemanator celui pe care îl am ascuns prin haine în dormitul meu .Mi-l întinde,iar eu îl iau cu reținere,de parcă aș aștepta să explodeze în orice clipă.Ma uit nedumerită la el ,ridicând o sprânceană.
—Doar nu credeai ca iei pe datorie ,nu ?intreaba ridicând o sprânceană.Domnul Dante a spus ca ai drum liber să-ți cumperi tot ce-ți dorești din acest magazin .
